Ex-directorul SIE român susţine că planul lui Ilie Ilaşcu de a-şi elibera în forţă camarazii din închisoarea de la Tiraspol ar fi putut declanşa un nou conflict pe Nistru
- 22.02.2007 13:22
- 1126
- 4 minute(ă)
-
Fostul director al Serviciului roman de Informaţii Externe (SIE), Ioan Talpeş, susţine că eventuala realizare a planului senatorului român Ilie Ilaşcu, de a elibera deţinuţii politici de la Tiraspol, ar fi putut declanşa un nou conflict deschis pe Nistru, cu implicaţii decisive pentru România, mai ales pentru că era vorba de implicarea unui membru al Parlamentului de la Bucureşti, transmite Info-Prim Neo citând presa românească.
Potrivit sursei citate, Talpeş a declarat că au existat informaţii despre intenţia lui Ilaşcu de a-şi elibera colegii printr-o acţiune în forţă. „A fost interceptat elegant şi i s-a comunicat că ar fi un dezastru posibil dacă ar declanşa o astfel de acţiune, deoarece informaţia deja circulă şi era de presupus că se află inclusiv la dispoziţia celor care ar fi trebuit să contracareze o asemenea acţiune“, a declarat Talpeş. Potrivit lui, “o posibilă acţiune în forţă ar fi putut, la data aceea, să genereze nişte complicaţii majore pentru cei care o pregăteau“.
Ilie Ilaşcu a declarat, la Chişinău, în cadrul Conferinţei ştiinţifico-practice “Războiul de pe Nistru: cauze şi consecinţe” că, după ce a fost eliberat din puşcărie, pregătise o operaţiune de „eliberare în forţă“ a trei membri ai grupului său din închisorile regimului separatist transnistrean.
Ilaşcu susţine că planul a eşuat după ce Valeriu Pasat, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate din R. Moldova, i-a cerut lui Talpeş, pe atunci consilier pentru securitate naţională la Cotroceni, să împiedice acţiunea. „Mi s-a sugerat, de unele persoane de acolo, să mă potolesc, sa-i las încolo”. Potrivit lui, serviciul condus de Pasat a aflat despre plan chiar de la persoane implicate în organizarea acestuia. De aici, informaţia a ajuns la prietenii lui Pasat de la Moscova şi, implicit, la Tiraspol, la Vladimir Antiufeev, şeful serviciilor secrete din stânga Nistrului.
Potrivit lui Ilaşcu, „a fost sfătuit să renunţe“ la planurile sale, într-o perioadă în care Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) judeca plângerea sa împotriva Federaţiei Ruse şi autorităţilor transnistrene. “Dacă încercam acea tentativă care, după cum am calculat, avea sorţi de izbândă dacă nu 100%, apoi vreo 90-95 de procente, pierdeam acel proces. De aceea, m-am sfătuit cu colegii mei din detenţie la acea vreme şi ei au acceptat să suporte şi mai departe pentru a câştiga acest proces“, a subliniat Ilascu. El a refuzat să ofere detalii despre „acţiunea în forţă“ planificată, dar a declarat că „se puteau pregăti şi arme“, deoarece „în Transnistria totul se cumpără şi se vinde“. El a mai spus că unele autorităţi din R. Moldova “ştiau de acest plan, dar, pasiv, au întors capul şi-mi permiteau, tacit, să mă ocup de acest lucru”.
Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco, Tudor Petrov-Popa, Petru Godiac şi Valeriu Garbuz, împreună cu alte circa 30 de persoane, au fost arestaţi între 2 şi 4 iunie 1992 la domiciliile lor de la Tiraspol de persoane care purtau uniforme cu însemnele Armatei a 14-a a fostei URSS. Grupul, rămas din 6 persoane, după ce ceilalţi au semnat tot ce le-au cerut autorităţile din Transnistria, spune Ilaşcu, a fost acuzat de autorităţile transnistrene de crime de război şi acţiuni de terorism.
Ilie Ilaşcu, care a fost condamnat la moarte, a fost eliberat în mai 2001. În iunie 2004, a fost eliberat Alexandru Leşco, după expirarea termenului de 12 ani de detenţie. Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, continuă să se afle în închisoare, urmând în curând să fie eliberaţi, după ispăşirea termenului deplin de detenţie.
