În contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei, serviciile de informații ruse își intensifică eforturile de destabilizare a Republicii Moldova pentru a crea tensiune în regiune și a submina cursul pro-european al țării. Despre aceasta Agenția de presă ucraineană GuildHall, specializată în subiecte de securitate din spațiul ex-sovietic, a discutat cu fostul șef-adjunct al Serviciului de Securitate și Informații al Republicii Moldova, fostul șef al contrainformațiilor din Moldova, generalul Alexandru Balan, transmite IPN.
Referindu-se la probabilitatea unei revanșe rusești în Moldova, utilizarea Transnistriei, a serviciilor speciale și aplicarea forței în cadrul operațiunilor Federației Ruse în Moldova, Alexandru Balan a afirmat că Rusia este interesată nu doar să influențeze alegerea geopolitică a statului moldovenesc, ci și să-și consolideze pozițiile în contextul războiului din Ucraina. În acest sens, consideră generalul, efortul Federației Ruse pune și mai multă responsabilitate pe serviciile speciale ale Republicii Moldova, care sunt chemate să stabilească, să identifice și să preîntâmpine orice acțiune ilegală din partea serviciilor speciale ruse, atât în Republica Moldova, cât și cele planificate împotriva Ucrainei.
„Contracararea potențialului de conflict din stânga Nistrului solicită dezvoltarea unor parteneriate confidențiale și serioase între serviciile de informații, atât între Moldova și Ucraina, cât și cu serviciile de informații din România, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii”. La moment, acest aspect reprezintă o problemă, „care trebuie luată foarte în serios și controlată”, crede expertul. „Rusia este prezentă în aproape toate sferele de activitate din Moldova, de la partide politice până la diverse organizații neguvernamentale. Avem o mulțime de agenți economici cu capital rusesc, suntem legați de multe și diverse evenimente așa-zis culturale de sorginte rusească”.
Potrivit generalului, un anumit grad de eficiență a fost înregistrat în perioada anilor 2014 – 2016, reușindu-se reducerea contingentului militar rus în Transnistria cu 30-40%, până la circa 2000 de cadre militare. În cooperare cu partenerii ucraineni, unii oaspeți nepoftiți au fost întorși „chiar de la graniță, iar cei mai mulți dintre ei au acceptat să colaboreze în interesul nostru și al dumneavoastră, ucrainenilor”.
Comentând scandalul legat de uzina „Topaz” din Chișinău, specializată în confecționarea unor piese radio cu destinație militară, care în anul 2021 a livrat în Rusia producție în valoare de 16 mln de dolari, Alexandru Balan a accentuat necesitatea reformării instituției de securitate. „Serviciul trebuie reformat fără ezitare, nu doar la nivel de schimbare a conducerii. Trebuie să fim atenți la eșalonul executorilor, ofițerilor care trebuie permanent să se afle în lucru. Pentru că SIS este, în principiu, principalul evaluator al tuturor situațiilor de criză din țară; nu ar trebui să funcționeze ca un serviciu de pompieri, ci ca un serviciu de analiză și să reacționeze la etape timpurii”.
Cazul întreprinderii Topaz dovedește încă o dată că serviciul de informații nu și-a făcut treaba și, analizând situația, „am fost surprins să realizez că Departamentul de Securitate Economică din Serviciul de Informații și Securitate este condus în continuare de un fost absolvent al Academiei FSB, în prezent un susținător înflăcărat și activ al integrării europene. În toate țările europene [serviciile secrete] au trecut prin lustrație, exercițiul poate fi legalizat și la noi sau poate fi aplicat în mod confidențial. Dar cel puțin aparatul central, direcțiile teritoriale ale serviciului trebuie să fie supuse epurării”.
Fostul demnitar SIS a criticat că un furnizor de internet de la Chișinău prestează servicii peste Nistru, „iar fostul vicepreședinte al Serviciului Informații și Securitate, Valentin Dediu, asigură consilierea acestei întreprinderi în domeniul securității. El se considera apropiat actualului președinte, Maia Sandu, si foarte apropiat actualului adjunct al Serviciului de Informații si Securitate pe domeniul activității operative, Sergiu Drută. Atât Dediu, cât și Druță au reprezentat Serviciul la Ambasada Republicii Moldova din Kiev și pentru mine este foarte ciudat că acești ofițeri, cunoscând absolut bine situația din Ucraina, mai ales în contextul războiului, se lasă implicați în asemenea lucruri”, a specificat specialistul în contrainformații.
Continuîndu-și ideea refacerii SIS, Alexandru Balan a pledat ca atât președinția, conducerea parlamentului, guvernului să știe pe cine se pot bizui în structurile de forță, să știe „ce fierbe” acolo nu numai de la subalternii „președinți și adjuncți”. „Trebuie să aveți o înțelegere clară venită din interiorul acestor structuri, astfel încât să înțelegeți cine vă protejează și cum ar trebui să realizați sarcinile pe care vi le-ați stabilit pentru a implementa procesele de integrare în Uniunea Europeană”.
Alexandru Balan consideră că incapacitatea Chișinăului și Kievului de a reglementa situația legată de sanatoriul „Moldova” din Odesa pune piedici redeschiderii, „cu investiții comune, a instituției, pentru ca cetățenii Ucrainei și ai Moldovei să poată să-și refacă sănătatea... Din cauza instabilității politice, din cauza diverselor elemente distructive, prezente atât în țara dumneavoastră, cât și în țara noastră, se creează situații proaste. Adică, acesta ar fi unul din elementele care ar deschide din nou harta vizitelor politicienilor noștri”, a conchis generalul.
Alexandru Balan a fost numit în funcția de director adjunct al SIS la 17 martie 2016 de către președintele de atunci Nicolae Timofti, la propunerea directorului instituției din acea perioadă.
