În acești doi ani de război Ucraina a oferit – chiar a dăruit – Moldovei, dar și Țărilor Baltice, Poloniei, României și tuturor țărilor NATO, inclusiv SUA, posibilitatea de a se pregăti mai bine de un eventual război. „Apărătorii noștri și civilii pașnici plătesc cu sânge pentru aceasta”, a declarat într-un interviu la Kiev Igor Romanenko, ex-adjunct al Șefului Statului major al Forțelor armate ale Ucrainei, general-locotenent, citat de IPN.
El consideră că în momentul invaziei pe scară largă în Ucraina, țările NATO dispuneau de un potențial mai mic de arme convenționale (obișnuite) decât armata rusă, dar în doi ani și-au sporit capacitățile. Într-o anumită măsură, aceasta s-a întâmplat și datorită sperietorilor lansate de fostul președinte și actualul candidat la președinția americană Donald Trump, care le-a cerut europenilor să ridice până la 4% din PIB cheltuielile pentru apărare. „Unii au și început s-o facă, dar trebuie s-o facă toți. Apropo, Trump primul i-a dat Ucrainei „Javelin”-urile. Da, el este un showman. Spre regret, în Statele Unite încă nu a apărut un Macron, care s-a declarat gata de a trimite trupe în Ucraina”, a observat generalul.
„NATO își sporește capacitățile și Putin deja pricepe că nu se poate lua de piept cu toți. Iată de ce el are nevoie de o pauză în Ucraina. El și-a trecut industria pe picior de război, începe noi producții. Mai înjgheabă niscaiva „Crocus”-uri și-i consolidează și mai mult pe ruși. Cu Europa se vor găsi să lupte și mai mulți ahotnici. Așa stând lucrurile, vor găsi clenci și pentru America. Dacă americanii își vor menține comportamentul pe care îl au acum, pot ajunge la un nou Pearl Harbor” (distrugerea bazei navale de către japonezi a determinat intrarea SUA în cel de-al Doilea Război Mondial, n.r.).
În contextul rachetelor rusești care au căzut pe teritoriul polonez omorând oameni, Igor Romanenko afirmă că Putin va demonstra și Poloniei, și altor țări din Alianță că doar puterea contează. „Amintiți-vă cazul cu avionul rusesc doborât lângă frontiera turco-siriană (24 noiembrie 2015, n.r.). Da, Erdogan și-a cerut scuze, aviatorii turci au fost închiși, iar Turcia a revenit la comerțul cu Rusia. În schimb, rușii nu i-au mai provocat pe turci. Și polonezilor, cu toate țările NATO, li se vor limpezi mințile, dar e nevoie de timp”.
Referitor la recenta intervenție a aliatului lui Putin, Alexandr Lukașenko, care s-a interesat de „coridorul Suvalki”, o breșă de-a lungul frontierei polono-lituaniane, între exclava rusească Kaliningrad și Belarus, trezind bănuiala europenilor că aici s-ar putea produce un atac, expertul crede că manevra face parte din războiul hibrid.
„Componenta informațională face parte din acest război, fiind importantă și necesară. Conștient de aceasta, Putin investește miliarde de dolari pentru a-și alimenta acțiunile. Chiar dacă este desconsiderat, el continuă să rămână pe poziții, implicând pe liderii altor țări. În cazul de față, pe satelitul său, Lukașenko”, crede generalul. „E nimic altceva decât un joc propagandistic, o forțare de situație. Nu ne vom da prinși. Am mai văzut asemenea jocuri. În primele zile ale războiului ne tot întrebam când belarușii vor porni cot la cot cu rușii, de la nord. Într-un târziu am prins că pentru a da curs unei asemenea aventuri, trebuie să ai o grupare corespunzătoare de trupe”.
Cât privește Moldova, au fost procurate radare performante, dar insuficiente pentru a face față sarcinilor complexe, Armatei Naționale i-au fost donate un anumit număr de blindate. IPN a relatat că în anul 2023 bugetul Ministerului Apărării a fost majorat cu 649,9 milioane lei, constituind 1,697 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 0,55% din Produsul Intern Brut (PIB). Media locală a publicat date că pentru anul 2024 guvernarea a alocat 1,96 miliarde de lei pentru sectorul de apărare. Suma este totuși cu 3 miliarde de lei mai mică decât necesarul anual al Republicii Moldova care ar făcea-o să scape de armamentul sovietic și să dezvolte Armata Națională conform standardelor internaționale. Potrivit proiectului „Armata-2030”, adoptat în 2020, Republica Moldova ar putea dispune de o astfel de armată în 10 ani, cu condiția ca anual să fie alocate 5 miliarde de lei.
