Timp de opt zile, începând de luni, 29 martie, evreii din întreaga lume sărbătoresc Pesach sau Paştile evreiesc. Şi la Chişinău, tradiţional, această sărbătoare este marcată de comunitatea evreiască acasă ori în locuri publice. Sederul, masa ritualică (seder se traduce ca „ordine”), începe cu rostirea Kadesh-ului - binecuvântarea pentru vin. Pe masă se pune matzah, pâine nedospită, au comunicat pentru Info-Prim Neo reprezentanţi ai comunităţii evreieşti. Pesach le aminteşte evreilor despre eliberarea poporului de sclavia egipteană. După rostirea Kadesh-ului urmează Urechatz – spălarea mâinilor. Iar pe urmă se trece la înmuierea Karpas-ului (rădăcini amare – deseori un amestec din cartofi, napi şi ridiche) în apa sărată. Rădăcinile amare amintesc de mâncarea puţină şi săracă a evreilor aflaţi în exod, dar şi de primăvară – renaşterea naturii. Apa sărată simbolizează lacrimile evreilor, pe care le-au vărsat în timpul sclaviei şi în ziua eliberării. Altă tradiţie este Yachatz, momentul în care una dintre cele trei matzah, pâine nedospită, de pe masă este ruptă în două părţi. Se spune că în graba lor de a părăsi Egiptul, evreii nu au mai avut timp să coacă pâine dospită şi că au preparat matzah. Comunitatea evreiască din Republica Moldova preconizează pentru ziua de luni, 29 martie, o cină pentru circa 700 persoane la un restaurat, unde vor mai fi organizate diferite acţiuni specifice sărbătorii.