[Analiză Info-Prim Neo din ciclul „Moldova-20! Încotro?”]
[Fiecare din cei 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova îşi are însemnele sale şi rolul său în ceea ce s-a întâmplat în această perioadă şi, fără îndoială, în ceea ce are să i se întâmple ţării şi oamenilor ei în viitor. Solicitaţi de Info-Prim Neo, politicieni, analişti, experţi, personalităţi în diferite domenii apreciază atât principalele evenimente derulate într-un anume an, cât şi impactul lor asupra ţării în ansamblu.]
[ANUL 1995 în viziunea istoricului şi politicianului Victor Stepaniuc]
[8 februarie] – Parlamentul adoptă noua Concepţie privind politica externă a Republicii Moldova.
[13 iulie] – Republica Moldova este admisă în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
[14 iulie] – Adoptarea Legii privind Imnul de Stat al Republicii Moldova.
[16 aprilie] – Alegeri locale.
[2 octombrie] – A fost semnat Acordul interimar privind comerţul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană
[Istoricul şi politicianul Victor Stepaniuc] este de părere că anul 1995 se evidenţiază prin mai multe evenimente care au dus la consolidarea bazelor legislaţiei statului Republica Moldova. „În anul 1995 a fost adoptată Concepţia privind politica externă a Republicii Moldova, Legea învăţământului, Codul Audiovizualului. Aceste legi au fost benefice pentru dezvoltarea Republicii Moldova şi a democraţiei. Anume în 1995, la 13 iulie, Republica Moldova a fost admisă în Asambleea Consiliului Europei şi acest eveniment a fost unul absolut deosebit. Republica Moldova este prima ţară din cadrul CSI admisă în Consiliul Europei. Evenimentul a fost foarte important deoarece a dus şi la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Internaţională a Muncii”, a declarat Victor Stepaniuc.
Politicianul a remarcat că 1995 a fost şi anul în care PCRM a participat pentru prima dată la alegeri locale şi a obţinut 19% din voturile pentru consiliile locale.
„În plan negativ trebuie să spunem că acest an a fost anul aprofundării crizei economice. În Republica Moldova era în desfăşurare procesul de privatizate cu bonuri patrimoniale, care a dus la dezindustrializarea ţării, la lichidarea a sute de mii de locuri de muncă şi efectele s-au văzut în industrie. Anul 1995 a însemnat experimentarea elementelor programului „Pământ”, când a început masiv privatizarea în agricultură, lichidarea fostelor colhozuri şi sovhozuri şi, desigur, aici au avut loc anumite influenţe negative, în sens că au fost lichidate mijloacele de producţie în agricultură, privatizarea s-a făcut ineficient şi inechitabil. Mai mult ca atât, era vorba de o privatizare ilicită, care s-a desfăşurat sub ochii cetăţenilor. Din păcate, nici preşedintele, nici conducerea Guvernului sau a Parlamentului nu au putut adopta o legislaţie în domeniul respectiv”, a menţionat Victor Stepaniuc.
Victor Stepaniuc a menţionat că anul 1995 este legat şi de o criza politică. Preşedintele Republicii Moldova a venit în Parlament cu iniţiativa legislativă de a modifica articolul 13 din Constituţie referitor la limba de stat. În spatele acestei propuneri nu a stat dorinţa de a soluţiona careva probleme, ci de a câştiga teren politic pentru alegerile prezindenţiale din anul 1996.
„Era evident că şi preşedintele republicii, Mircea Snegur, şi preşedintele Parlamentului, Petru Lucinschi, vor participa în alegeri. De aceea, a primat în cazul de faţă nu interesul naţiunii, dar interesul politic. După ce Parlamentul s-a împotrivit adoptării modificării articolului 13, Mircea Snegur s-a desprins de Partidul Democrat Agrar, care avea majoritatea în Parlament, şi a format Partidul Renaşterii şi Concilierii, în care a intrat şi un grup de deputaţi în frunte cu Nicolae Andronic. În felul acesta guvernanţii nu au fost ghidaţi de interesele de consolidare a societăţii, de crearea noilor locuri de muncă, de majorarea salariilor, dar au fost de interesele de partid”, a mai spus Victor Stepaniuc.
Potrivit lui Victor Stepaniuc, în anii aceia a fost creat un precedent primejdios pentru societatea Republicii Moldova şi pentru politicienii care au venit după, pentru că politicienii până astăzi continuă lupta politică şi uită de interesele ţării.
[Notă Info-Prim Neo:]
{După desfiinţarea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Victor Stepaniuc, împreună cu Vladimir Voronin şi alte persoane, revigorează Partidului Comuniştilor. În 1996 devine deputat al acestei formaţiuni în Parlamentul Republicii Moldova, fiind reales deputat după alegerile din anii 1998, 2001 şi 2005. Între 2001-2005, a fost preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor. La 16 ianuarie 2008 preşedintele Vladimir Voronin a semnat decretul privind numirea lui Victor Stepaniuc în funcţia de viceprim-ministru în Guvernul Tarlev. Îşi păstrează funcţia şi în Guvernul Greceanîi. În 2009 este ales din nou deputat pe listele PCRM, dar părăseşte fracţiunea PCRM la sfârşitul aceluiaşi an ca la începutul anului 2010 să părăsească şi formaţiunea. O perioadă scurtă de timp a fost vicepreşedinte al Partidului Moldova Unită ca ulterior să plece şi din acest partid. În calitate de istoric, deputat şi viceprim-ministru a promovat ideea renunţării la istoria românilor ca obiect de studiu în şcoală şi introducerea noilor manuale de istorie, care reflectau mai consistent istoria naţională a Moldovei.}
[Dumitriţa Ciuvaga, Info-Prim Neo]
