Rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie în Republica Moldova, dar și felul desfășurării lor, nu prezintă o îmbunătățire democratică a situației în țară. Prezența la vot a fost slabă, votarea a avut loc cu încălcări, iar cetățenii din diasporă nu au fost tratați corect. Rezultatele alegerilor face dificilă formarea unui Guvern mai ales că unele partide au anunțat că nu vor colabora cu alte partide. Se admite ideea ca în 4-6 luni să aibă loc alegeri noi. Acestea sunt câteva din concluziile misiunii de monitorizare a alegerilor în Moldova, discutate în cadrul Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European. În context, în timp ce unii europarlamentari susțin că trebuie susținută în continuare suspendarea ajutorului bugetar, dar și că Acordul de Asociere este pus în pericol, alții susțin că e prematur a deduce anumite concluzii și că urmează a fi observată evoluția lucrurilor în continuare, transmite IPN.
Europarlamentara Rebecca Harms și șefa misiunii de observare, a declarat că în procesul electoral unii moldoveni nu înțelegeau ce să facă cu cele patru buletine de vot pe care le primeau. Ea a criticat tratamentul autorităților moldovenești față de moldovenii din afara țării, care nu au putut vota cu buletinul și a celor din diasporă, care aveau pașapoarte expirate și nu au putut să voteze. Aceasta, remarcă eurodeputata, în contextul în care CEC a anunțat despre această imposibilitate mult prea târziu, făcând dificilă obținerea de pașapoarte noi. Europarlamentara susține că observatorii au fost șocați de autobuzele care transportau alegători organizat din regiunea transnistreană către secțiile de vot și au avut informații că unii alegători primise bani.
Rebecca Harms a spus că veștile bune țin de faptul că atât delegația Parlamentului European, cât și partenerii internaționali au descris alegerile ca fiind competitive. „Avem impresia că majoritatea aspectelor alegerilor au fost gestionate în mod profesionist și transparent. Secțiile de votare erau gestionate bine, cota de 40% femei a fost respectată, doar că femeile aveau locuri jos pe liste”. Potrivit ei, rezultatele alegerilor face dificilă formarea unui Guvern.
Europarlamentarul Cristian Preda, consideră că rezultatele și felul desfășurării alegerilor nu prezintă o îmbunătățire democratică a situației în țară. Proces care, potrivit lui, confirmă concluziile pe care Parlamentul European deja le-a dat, în momentul în care Comisia de la Veneția a criticat noul sistem electoral, sistem care „împiedică libera exprimare a cetățenilor și susține oligarhii”. „Votul din Transnistria servește oligarhilor din ambele părți, guvernului de la Tiraspol și guvernului controlat de Vlad Plahotniuc. Mă tem că aceeași alegători vor fi utilizați și în alegerile din țara mea pentru că au pașapoarte românești. Votul din Transnistria pune o problemă de credibilitate pentru acest scrutin”. Cristian Preda consideră că Parlamentul European nu doar că trebuie să susțină în continuare suspendarea ajutorului bugetar pentru Moldova, dar și să introducă sancțiuni „pentru oligarhii responsabili pentru corupția din Moldova, care controlează guvernul în totalitate, care au dus la un regim extrem de rău pentru întreaga vecinătate”.
Eurodeputatul Andi Cristea a felicitat guvernul moldovean pentru maniera corectă de organizare a alegerilor. „Așteptările noastre vizează implementarea Acordului de Asociere și pentru asta e nevoie de o majoritate care e solidă pro-europeană”. Andi Cristea spune că se așteaptă ca anume partidele pro-europene să pună interesul general pe primul loc. Europarlamentarul se întreabă dacă UE va fi un operator în relațiile cu Chișinăul și Kievul, în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din Ucraina și dacă UE e gata să acționeze sau dacă va lua o pauză? „Credem că trebuie să fim pro-activi și să ne asumăm consecințele”, a spus eurodeputatul.
Europarlamentarul Petras Auštrevičius, susține că imaginea generală în contextul alegerilor parlamentare din 24 februarie din Republica Moldova nu este „nici neagră, nici albă”. Procesul electoral nu este unul foarte bun și persistă probleme cu formarea Parlamentului. Potrivit lui, ar putea să dureze încă 7 săptămâni ca raportul final al OSCE să fie redactat, așa că nu trebuie să se facă o evaluare prematură privind consecințele alegerilor și relațiile cu Moldova. Petras Auštrevičius este convins că între timp, felul în care va rezolva Moldova plângerile depuse în contextul alegerilor va fi un factor decisiv.
Europarlamentarul Joachim Zeller a remarcat că participarea la vot a fost scăzută, sub 50%, dar unul din avantaje este că opoziția a reușit să obțină 26 de locuri din totalul de 101 de locuri. Joachim Zeller a menționat încălcări precum aducerea organizată la vot a persoanelor „rusofone”, care au fost remunerate cu 100 de lei pentru votul lor. Europarlamentarul admite organizarea de alegeri anticipate. „Per ansamblu, credem că ne este foarte greu să continuăm cu acordul de Asociere cu Moldova, dar trebuie să observăm cum evoluează lucrurile și să acordăm sprijinul nostru opoziției democratice”, a spus Joachim Zeller.
Europarlamentarul Miroslav Poche a declarat că alegerile au fost libere și corecte, chiar dacă campania electorală a fost marcată de o serie de probleme. Dânsul a remarcat că „formațiunea pro-rusă a obținut majoritate în actualele alegeri, chiar dacă rezultatul obținut a fost mai prost decât cel scontat, contrar propagandei masive”. „Îmi pare rău că partidele pro-europene au negat posibilitatea de a intra într-o coaliție”. Acesta a mai spus că în urma alegerilor au intrat câteva fețe noi pe scena politică din Moldova, campania electorală nu a fost orientată geopolitic și că acolo unde a fost dânsul observator a observat o influență a Turciei și a investiților turce.
În ultima rezoluție adoptată cu privire la Moldova, Parlamentul European, a menționat că „orice decizie în legătură cu asistența macro-financiară trebuie să aibă loc doar după alegerile parlamentare, în condițiile în care acestea trebuie să aibă loc în condiții recunoscute de organisme internaționale și că plata tuturor programelor de susținere bugetară să fie sistată până când se înregistrează un progres semnificativ în ceea ce privește standardele democratice”.
