 |
|
| Mihai Mogîldea | |
Aspecte-cheie legate de votul în diasporă
Alegerile din Republica Moldova nu au fost niciodată un exercițiu ușor. Organizarea acestora de către autorități, corectitudinea campaniilor electorale și exercitarea propriu-zisă a votului au fost deseori contestate de către concurenții electorali. O bună parte din critici vizau ingerința forțelor politice aflate la conducerea țării în procesul de manipulare a votului în perioada pre-electorală, electorală sau chiar în ziua votării. Semnale de protest față de instituțiile de resort au venit și din partea diasporei, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din toamna anului 2016. Atunci au fost depuse peste 1400 de sesizări și contestații la birourile electorale din străinătate și înaintate petiții colective cu peste 2500 de semnături, după ce în 15 secții de peste hotare din cele 100 deschise au fost epuizate buletinele de vot.
Atât la alegerile prezidențiale din 2016, cât și la cele parlamentare din 2019, au existat multiple voci care au contestat repartizarea geografică a secțiilor de vot din diasporă, chiar dacă numărul acestora a crescut de la 100 în 2016 la 125 în 2019. La ultimul scrutin național, aceste critici au fost legate de Hotărârea nr.30 din 18 ianuarie 2019 a Guvernului Republicii Moldova, prin care a fost aprobată lista secțiilor de votare din afara țării. În Nota informativă a acestei Hotărâri lipsesc explicații cu privire la indicatorii și datele statistice utilizate pentru amplasarea secțiilor de vot ce nu sunt localizate în incinta misiunilor diplomatice și a secțiilor consulare (83 la număr).
Cu alte cuvinte, pentru 2/3 din secțiile de vot deschise în diasporă, a căror localizare poate varia de la un scrutin la altul, autoritățile nu au publicat formula de calcul în baza căreia s-a determinat numărul de secții deschise în țării precum Italia, Franța, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii. Mai mult decât atât, lipsa formulei de calcul și a argumentării detaliate privind geografia secțiilor de votare au pus la îndoială miza și ponderea mecanismului de înregistrare prealabilă pentru organizarea alegerilor în diasporă.
Pentru alegerile prezidențiale planificate pentru luna noiembrie 2020, au fost bugetate 150 de secții de votare. Numărul final, precum și localizarea acestora, urmează a fi decise de către Comisia Electorală Centrală, cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (limitat la proceduri de ordin tehnic). Noutatea majoră față de ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare este că CEC-ul va decide asupra constituirii secțiilor de votare în afara țării. La scrutinele precedente această sarcină aparținea Guvernului și era îndeplinită cu concursul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.
Deși există unele semne rezonabile legate de independența Comisiei Electorale Centrale în noua sa componență, care este una mai „echilibrată”, totuși s-ar putea ca unele probleme de ordin legal, logistic sau financiar să afecteze procesul de luare a deciziilor CEC cu privire la organizarea alegerilor prezidențiale în diasporă. Prima constrângere este numărul limitat al personalului din cadrul sistemului serviciului diplomatic și consular al MAEIE, care poate fi antrenat în procesul de organizare a alegerilor și de coordonare a activității Birourilor Electorale. În al doilea rând, alocațiile bugetare permit deschiderea a nu mai mult de 150 de secții de vot, ce ar putea fi prea puține în turul II al alegerilor prezidențiale. Cifra record de 138.000 de alegători înregistrată acum patru ani, ar putea fi ușor depășită. În al treilea rând, există probabilitatea ca în unele secții de vot să fie epuizate buletinele de vot înaintea închiderii urnelor de vot. O soluție ce ar putea rezolva măcar parțial aceste probleme și ar încuraja participarea la vot a emigranților moldoveni din orice colț al lumii este introducerea votului prin poștă.
Argumente pro și contra votului prin poștă
Votul prin corespondență este o metodă de exercitare a preferințelor electorale ce presupune mai puține costuri de timp și bani pentru alegătorii din diasporă. Actualmente, dacă un cetățean al Republicii Moldova aflat peste hotarele țării se află la 500 de kilometri de cea mai apropiată secție de vot, atunci costurile sale de transport, cazare și timp până la secție pot fi de ordinul zecilor, chiar sutelor de euro sau dolari. Experiența anului 2016 a comunității „Adoptă un vot”, prin care s-a încercat minimizarea costurilor pentru mii de cetățeni din diasporă, este grăitoare în acest sens.
De asemenea, votul prin poștă ar putea reduce din îmbulzeala și cozile de la secțiile de votare. Epuizarea buletinelor de vot la alegerile prezidențiale anterioare în 15% din secțiile de vot a fost cauzată de prezența la urne a unui număr neașteptat de mare de moldoveni. În capitale precum Londra, Paris sau Roma, aglomerația la urne poate fi parțial evitată prin introducerea acestei metode.
În condițiile unui nou val de îmbolnăviri cauzate de virusul COVID-19, s-ar putea ca ieșirea la urne să fie limitată sau interzisă în unele state din Europa și America de Nord, unde se află majoritatea emigranților moldoveni. În acest caz, cea mai viabilă alternativă ar fi exercitarea votului prin poștă.
Nu în ultimul rând, votul prin poștă ar putea complementa informațiile obținute de către MAEIE de la autoritățile competente ale țărilor de reședință a cetățenilor Republicii Moldova privind numărul și locul aflării acestora. Acest indicator este utilizat de către autorități atunci când decid asupra repartizării geografice a secțiilor de vot din afara țării.
La capitolul provocărilor legate de introducerea votului prin corespondență, putem menționa riscul că votanții nu vor face uz de această opțiune din cauza gradului scăzut de încredere în Poșta Moldovei, care ar trebui să asigure suportul logistic necesar. Această poziție este pe deplin fundamentată, ținând cont de scandalurile recente de contrabandă în care ar fi fost implicați angajați ai Poștei Moldovei. Pentru a crește încrederea cetățenilor, ar putea fi suplimentat numărul de observatori naționali și internaționali ce vor supraveghea procesul de recepționare a plicurilor/numărare a voturilor expediate prin poștă.
O altă provocare ține de explicarea cetățenilor a procedurilor conexe votului prin corespondență. Acest proces necesită o pregătire minuțioasă a unei campanii de informare în mediul online privind toți pașii ce necesită a fi parcurși pentru a asigura exercitarea corectă a votului prin corespondență.
Antrenarea de către CEC a resurselor bugetare necesare pentru gestionarea acestui mecanism este un alt exercițiu ce necesită o analiză detaliată. Costurile aferente unui vot prin poștă vor fi mai mari și implică mai multe instituții/personal responsabil de asigurarea funcționalității acestuia.
Cum am putea institui votul prin poștă?
Votul prin corespondență poate deveni o realitate prin completarea prevederilor Codului Electoral de către Parlamentul Republicii Moldova. Pentru introducerea votului prin corespondență trebuie reglementat în Codul Electoral instituția votului anticipat. Votul prin corespondență nu se organizează în ziua alegerilor, dar anticipat pe o durată mai lungă decât 1 zi. Aceasta procedură, condițiile și limitele organizării votului anticipat trebuie prevăzută expres în Codul Electoral.
Votarea acestor modificări ar trebui să se producă doar după consultarea Comisiei de la Veneția, pentru a înlătura lacunele de ordin legislativ și a valorifica experiența Comisiei în materie de legislație electorală.
În același timp, pentru a facilita introducerea votului prin poștă, sunt necesari câțiva pași premergători. În primul rând, este imperativă dezvoltarea unui format de lucru între autoritatea electorală, Poșta Moldovei, Biroul pentru Relații cu Diaspora și MAEIE. La ora actuală, cu excepția Poștei Moldovei, toate celelalte structuri deja conlucrează pe dimensiunea organizării votului în diasporă. În al doilea rând, Comisia Electorală Centrală ar trebui să elaboreze un Regulament privind instituirea votului prin corespondență, în care să fie stabilite toate procedurile conexe și delimitate atribuțiile instituțiilor implicate în procesul de gestionare a votului prin corespondență. În ultimă instanță, ar trebui lansată procedura de înregistrare prealabilă pentru exercitarea votului prin poștă și, în funcție de numărul persoanelor înregistrate, crearea unui Consiliu electoral de circumscripție electorală pentru votul în străinătate și prin poștă.
În această perioadă, autoritățile electorale de la Chișinău ar putea desfășura o campanie activă pentru popularizarea votului prin poștă în rândul diasporei, inclusiv cu suportul misiunilor diplomatice și consulare. În particular, eforturile ar trebui direcționate către regiunile „problematice” din punct de vedere al resurselor organizatorice ale MAEIE și cu o localizare neuniformă a grupurilor de cetățeni moldoveni (e.g. America de Nord).
În loc de concluzii
Fără îndoială, votul prin poștă nu va rezolva toate problemele menționate în prima parte a acestei analize. Totuși, acest mecanism ar putea asigura în timp dezvoltarea procedurii înregistrării prealabile a cetățenilor aflați peste hotare, un aspect cvasi-important pentru organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale, dar și pentru responsabilizarea electoratului. Mai mult decât atât, va permite creșterea treptată a prezenței la vot în diasporă și reducerea costurilor asumate de către alegători. Implementarea corectă și transparentă a sistemului de vot prin corespondență va consolida gradul de încredere al cetățenilor Republicii Moldova din afara țării în utilitatea votului, dar și în autoritățile guvernamentale din țară.
Timpul restrâns rămas până la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 nu va permite implementarea votului prin corespondență pentru acest scrutin. Totuși, autoritățile de resort ar putea pilota votul prin poștă în unul din statele unde se preconizează deschiderea unei secții de votare, respectiv unde este prezentă o reprezentanță diplomatică sau oficiu consular al Republicii Moldova. Acest lucru ar permite observarea modului în care se raportează cetățenii la votul prin corespondență, dar și cum funcționează întreg mecanismul de recepționare și înregistrare a votului.
-------
Acest Op-Ed a fost publicat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Agenția IPN și Radio Chișinău, cu suportul Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest editorial nu corespund neapărat cu poziția finanțatorilor.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
