Criza refugiaților generată în Republica Moldova de războiul din Ucraina a prins autoritățile nepregătite. Din acest motiv, au existat practici neuniforme aplicate în situații similare. În general, o evidență mai bună a refugiaților ar asigura crearea unui program electronic unic pentru înregistrarea persoanelor venite din Ucraina. Or, informațiile pe hârtie reprezintă ceva mai puțin sigur, inclusiv în ceea ce ține de păstrarea datelor cu caracter personal, dar și în ceea ce ține de protecția lor. Recomandările sunt făcute de către experții de la Asociația pentru Politica Externă, dar și alți reprezentanți ai societății civile, care au participat împreună într-un proiect.
Într-un club de presă organizat la IPN de către APE, Valentina Caledji-Poghirc, expertă la Centrul European „Pro-Europa” din Comrat, a declarat că dialogul între autoritățile publice centrale, cele locale, dar și cu reprezentanții societății civile trebuie să fie îmbunătățit, mai ales în situațiile de criză. În timpul gestionării crizelor refugiaților din Ucraina s-a constatat o comunicare nu tocmai eficientă, soldată cu aplicarea unor practici neuniforme și decizii individuale luate de fiecare actor la diferite niveluri.
În opinia sa, crearea acelei baze de date a refugiaților din Ucraina ar contribui la unificarea practicilor aplicate de către actorii implicați în gestionarea crizei refugiaților. Ar permite accesul la diferite niveluri. De asemenea, existența unui program electronic le-ar permite refugiaților să se înregistreze chiar și individual, iar la aceste date ar avea acces autoritățile de toate nivelurile.
Vitalie Guțu, director executiv al platformei „Zona de Securitate”, a povestit despre refugiații care au plecat din Ucraina în localitățile din regiunea transnistreană. Deși autoritățile din stânga Nistrului refuză să răspundă atunci când sunt întrebați despre războiul pornit de Federația Rusă în Ucraina, au fost amenajate centre pentru refugiați. Însă, cei mai mulți dintre ei au revenit la casele lor de baștină întrucât își au rădăcinile în localități transnistrene. Jurnalistul spune că una dintre problemele constatate ține de integrarea copiilor ucraineni în sistemul educațional, mulți dintre ei confruntându-se cu discriminare din partea semenilor. Unele familii au fost nevoite să opteze pentru învățarea la distanță. O altă problemă este dezinformarea localnicilor care urmăresc posturi de televiziune rusești.
Dumitru Pelin, director executiv Nord News, a menționat că din primele zile, săptămâni, luni, locuitorii din nordul Republicii Moldova au dat dovadă de o mobilizare mai rar întâlnită, chiar dacă cetățenii din regiune sunt, în mare parte, simpatizanți ai dictatorului de la Kremlin. Venirea primilor refugiați ucraineni în nord a demonstrat că mașinăria propagandistică de la Moscova a fost inutilă în fața durerii și compasiunii. Așa a fost și în cazul reprezentanților autorităților cu viziuni de stânga, care au reușit să instaleze corturi pentru refugiați, să mobilizeze agenți economici etc.
Proiectul „Contribuția societății civile la combaterea noilor amenințări hibride ca răspuns la afluxul de refugiați: abordarea rezilienței active a Republicii Moldova” este implementat de Asociația pentru Politică Externă, în parteneriat cu Nord News, Centrul European „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR), cu sprijinul Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
