Lupta împotriva corupţiei nu poate aduce rezultate peste noapte, iar rezultatele cele mai vizibile vor fi atinse nu doar prin restructurarea revoluţionară a instituţiilor care trebuie să lupte împotriva corupţiei, dar şi prin revoluţia mentală, de comportament, pe care nu este suficient să o cerem doar celor care ne conduc. De această părere este ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca.
La dezbatere publică „România ca model pentru parcursul european al Republicii Moldova”, organizată de Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova diplomatul român a reamintit că lupta împotriva corupţiei a început în România înainte de aderarea la UE, iar infrastructura de combatere a corupţiei a făcut parte din angajamentele de pre-aderare ale României, ceea ce este şi una dintre învăţămintele pe care autorităţile de la Chişinău le pot trage din experienţa statului vecin în procesul de integrare europeană. Ambasadorul a precizat că lupta împotriva corupţiei este un fenomen foarte complex şi foarte dificil şi care în mod natural nu poate produce efecte scontate peste noapte.
„Este irealist să cerem noilor instituţii din Moldova, care sunt pe cale de a se reforma, rezultate ale luptei împotriva corupţiei peste noapte. Lupta împotriva corupţiei este nu altceva decât o reclamaţie a clasei politice împotriva ei însăşi. Elita politică trebuie să fie de acord să treacă din proprie voinţă printr-o cură de şoc, este un lucru dificil în orice stat nu numai în Moldova şi România. Oricât aş încerca să caut în memoria mea un stat în care această operaţiune să fie foarte simplă, nu găsesc. În fond este un exerciţiu de auto-limitare a clasei politice în interesul societăţii”, a spus Marius Lazurca.
Diplomatul a subliniat că interesul privat pentru fiecare dintre noi este mai acut prezent decât interesul comun care are o imagine frumoasă, dar mai vagă decât ceea ce este în interesul imediat. „Este clar că acest acord de a lupta împotriva corupţiei nu poate avea loc fără o auto-limitare din partea elitei politice, care trebuie să traseze limite de onestitate şi integritate a propriului comportament public în numele percepţiei unui bine comun. Pentru a pune capăt corupţiei este nevoie de un astfel de comportament şi de revoluţie mentală şi de comportament de la toată societatea, nu doar de la clasa politică”, a spus Marius Lazurca.
„Societatea din România cu timpul a găsit curaj încât să-i denunţe pe puternicii zilei, încât să meargă la Procuratură şi să completeze o plângere împotriva unui om politic, judecător etc. Este nevoie ca societatea să aibă suficient curaj şi libertate să creeze mecanisme de presiune asupra instituţiilor, a politicienilor etc. Rezultate peste noapte şi arestări spectaculoase care să ţină atenţia un an de zile, în mod realist este greu să se aştepte în Republica Moldova, fiindcă este un proces de maturizare, care are nevoie de timp şi care trebuie să angajeze întreaga societate în acest proces”, a subliniat ambasadorul României la Chişinău.
În acelaşi context, Marius Lazurca a adăugat că este optimist şi crede că Moldova s-a aşezat pe drumul potrivit în lupta împotriva corupţiei cu partenerii potriviţi, care o pot ajuta să facă acest pas, însă cetăţenii republicii trebuie să admită că cel puţin pentru o vreme principalele victime ale luptei împotriva corupţiei vor fi la nivel de poliţişti, profesori etc., până când clasa politică va ajunge la conştientizarea echilibrului între binele comun şi cel personal.
Dezbaterea „România ca model pentru parcursul european al Republicii Moldova”, este a 30-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizat de IPN, în parteneriat cu Radio Moldova şi susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel.
