Nivelul asigurării egalității de gen, mai ales în sfera politică, este în creștere în Republica Moldova. Acest lucru nu este însă valabil pe piața muncii, care e definită, mai curând, ca predominant masculină, inclusiv la venituri din salarii. De asemenea, în societate se atestă un grad de respingere mai ridicat decât în țările europene a grupurilor LGBTQ, persoanelor cu HIV, consumatorilor de drogului, migranților sau persoanelor cu dizabilități mintale, arată un studiu privind egalitatea, realizat de IMAS, transmite IPN.
Studiul a fost realizat cu suportul Guvernului Japoniei prin Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru Securitate Umană (UNTFHS), în cadrul proiectului „Promovarea securității umane a refugiaților ucraineni, a cetățenilor țărilor-terțe și a comunităților-gazdă din Moldova prin abilitare și incluziune socio-economică”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Potrivit lui Doru Petruți, director general IMAS , studiul a relevat un cadru social cu destul de multe probleme, dincolo de corupție, cum ar fi ponderea foarte scăzută și poziționarea cu cele mai scăzute valori privind încrederea în semeni – 5%. De asemenea, sociabilitatea este destul de puțin dezvoltată și a fost indicat un număr destul de redus a centrelor unde pot apela persoanele pentru a discuta probleme mai sensibile. Comunicarea interetnică este destul de redusă, iar romii sunt sub linia de acceptabilitate. În mare parte, se respinge ideea imigrării sau emigrării, dar și se indică un suport de numai 30% pentru migranți.
Se atestă o preocupare redusă a oamenilor pentru șomeri, pentru oamenii care nu trăiesc în Moldova, solidaritate mai slabă față de refugiații ucraineni. Persoanele de etnie rusă ar fi acceptate cel mai mult ca vecini de către respondenți, urmat de persoanele care vorbesc o altă limbă decât a respondentului. Categoric nu ar accepta ca vecini foști deținuți, persoane infectate cu HIV, LGBTQ, alcoolici și persoane dependente de droguri. De asemenea, sondajul a arătat un grad de respingere foarte ridicat a persoanelor cu dizabilități mintale și intelectuale.
Andrea Cuzyova, reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova, spune că studiul este un reper foarte important pentru efortul de viitor de a promova egalitatea și nediscriminarea în Moldova. Constatările sunt și mai relevante având în vedere calea către UE.
Eugenia Cojocari, deputat în Parlament, membră a Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, oamenii încep să aibă mai multă toleranță. Societatea trebuie să continue pe aceeași cale. Și autoritățile promovează programe care să ridice gradul de respectare a drepturilor omului, așa ca programul de studierea limbii române, burse pentru tinerii romi și altele.
Cercetarea a fost elaborată în baza a două sondaje: un sondaj național la care au participat 1100 respondenți și un sondaj la care au participat reprezentați ai diferitelor grupuri vulnerabile.
