Calitatea membrului de drept în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a ministrului justiţiei nu presupune neapărat o imixtiune a executivului în puterea judecătorească. Astfel a comentat pentru Info-Prim Neo ministrul justiţiei, Oleg Efrim, concluzia Comisiei Internaţionale a Juriştilor, care menţionează într-un raport privind reforma justiţiei în Moldova că ministrul justiţiei şi procurorul general nu trebuie să facă parte din CSM.
„Prezenţa ministrului justiţiei şi procurorului general este abordată critic în raportul Comisiei Internaţionale a Juriştilor, pe motiv că aceştia, fiind reprezentanţi ai puterii executive, ar putea exercita anumite influenţe asupra puterii judecătoreşti prin intentarea unor proceduri disciplinare judecătorilor. Vreau însă să reliefez câteva aspecte principiale, în opinia mea. Calificarea procurorului general ca exponent al executivului este cel puţin discutabilă, ţinând cont de faptul că Legea Supremă a ţării tratează organele procuraturii, inclusiv procurorul general, ca parte a autorităţii judecătoreşti”, a comunicat oficialul. Oleg Efrim spune că prezenţa procurorului trebuie abordată prin prisma legislaţiei în vigoare referitor la statutul şi rolul procurorului în sistemul de drept şi acest subiect prezintă un interes deosebit pentru reformarea iminentă a Procuraturii din Moldova.
„Cât priveşte recomandarea excluderii ministrului justiţiei din componenţa CSM, în opinia mea, aceasta pare a fi insuficient justificată. Ministrul justiţiei, ca şi alţi membri ai CSM, poate valorifica dreptul de intentare a unei proceduri disciplinare şi, în acest sens, nu există pentru el o procedură separată sau preferenţială. Această sesizare ajunge pe ordinea de zi a Colegiului disciplinar, care este un organ colegial şi care adoptă o decizie motivată asupra cazului. Mai mult ca atât, decizia privind aplicarea sancţiunii disciplinare se validează de Consiliul Superior al Magistraturii, care de asemenea este un organ colegial. Şi, într-un final, judecătorul care este nemulţumit de decizia CSM, o poate contesta la Curtea Supremă de Justiţie”, a specificat ministrul.
Prin urmare, spune Oleg Efrim, orice dispoziţie de intentare a procedurii disciplinare este trecută prin trei filtre, astfel încât să fie asigurată obiectivitatea procedurii şi să fie excluse potenţialele ingerinţe şi influenţe nedorite asupra independenţei judecătorilor. „Ministrul justiţiei are doar un singur vot în CSM, care evident nu este definitoriu. Nu există abordări unitare a componenţei CSM în ţările din spaţiul european, totuşi în majoritatea ţărilor în care există organe de autoguvernare a puterii judecătoreşti, vom atesta prezenţa ministrului justiţiei, acesta fiind reprezentantul autorităţii care promovează politicile de stat în domeniul justiţiei”, a adăugat ministrul.
Potrivit proiectului Legii cu privire la răspunderea disciplinară, promovat de minister, este propusă revizuirea actualei proceduri disciplinare, iar ministrul justiţiei şi procurorul general vor depune sesizări ca cetăţeni de rând la Consiliul Superior al Magistraturii. Decizia privind intentarea unei proceduri disciplinare va fi luată de către o nouă structură propusă prin proiectul legii – completul de admisibilitate a colegiului disciplinar, a mai spus ministrul.
Oleg Efrim susţine că în Constituţie este consacrată calitatea de membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii pentru procurorul general şi ministrul justiţiei. Prin urmare, orice intervenţii urmează a fi făcută printr-o lege de revizuire a Constituţiei.
Experţii străini care au analizat implementarea reformei în justiţia din Republica Moldova sunt de părere că reforma în sectorul justiţiei trebuie să reducă la minimum influenţa structurală a executivului, în special prin eliminarea prezenţei ministrului justiţiei şi a procurorului general din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
_.png)
