Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi-au lăsat amprenta şi asupra Consiliul municipal Chişinău (CMC). Cinci din cei 51 de consilieri au ales fotoliile de deputaţi pentru următorii patru ani. Astfel, Mihai Ghimpu, Corina Fusu, Vadim Cojocaru şi Gheorghe Brega de la Partidul Liberal (PL) vor fi înlocuiţi de următorii de pe lista formaţiunii, iar locul lui Alexandru Tănase, care până acum a fost liderul fracţiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), va fi ocupat de următorul pe lista electorală a Partidului Democrat (PD), întrucât Tănase a ajuns în CMC în calitate de reprezentant al PD. [Oameni vechi şi oameni noi] După 5 aprilie se conturează o situaţie pe care unii consilieri o apreciază drept tristă, alţii – optimistă. Faptul că se vor produce schimbări în componenţa Consiliului nu reprezintă un element-cheie. Acest lucru va dezechilibra puţin situaţia în CMC, spune [consilierul Alianţei „Moldova Noastră” (AMN), Oleg Cernei] şi cel mai probabil va aduce o anumită schimbare de tonalitate în discuţii sau abordări, consideră [Alexandru Tănase, PLDM]. „Vor fi oameni noi, care au alt stil de a face politică”, explică Tănase. Pe de altă parte, [preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu], care va fi, la rândul său, înlocuit, spune că „are totală încredere în reprezentanţii PL”, lăsând să se înţeleagă că aceştia vor continua politica promovată până acum de liberali. În schimb, cea mai mare fracţiune municipală – cea a Partidului Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) – „aşteaptă să vadă care va fi atitudinea „noilor veniţi” pentru a-şi face nişte concluzii despre evoluţia de mai departe a lucrurilor din deliberativul local”, a spus [consilierul PCRM, Alexandru Roman]. [Scenarii pentru o nouă coaliţie?] Optimismul învăluie toate fracţiunile din CMC atunci când se vorbeşte despre ultimele evenimente care s-au produs în rândul colegilor lor social-democraţi. Până la sfârşitul lunii martie, fracţiunea Partidului Social-Democrat (PSD) în CMC era constituită din 5 aleşi locali. Acum optimismul celorlalte fracţiuni este alimentat de faptul că piesa de rezistenţă a PSD în CMC – Eduard Muşuc, prin intermediul căruia se vorbeşte că ar fi fost duse negocieri cu conducerea R. Moldova, a fost dat afară din formaţiune, pe motiv că ar fi făcut jocul comuniştilor în campania electorală. Acesta a anunţat că rămâne neafiliat, însă se cunoaşte că este în relaţii mai bune cu PCRM decât cu polul liberal. Fracţiunea s-a început a micşora numeric după ce Loretta Handrabura a părăsit rândurile partidului, mai nou aceasta alegând să fie liberal-democrată. După arestarea liderului fracţiunii, Emil Guţu, bănuit că ar fi luat mită, existenţa fracţiunii PSD devine valabilă numai teoretic. La modul practic, în componenţa acesteia au rămas doar două persoane. În aceste condiţii, totul depinde de consilierii PSD, spun reprezentanţii fracţiunilor municipale. „PSD a plătit foarte scump coaliţia cu comuniştii şi nu a trecut pragul electoral”, constată Alexandru Tănase. Acesta şi-a exprimat speranţa că „este o lecţie pe care ei (soial-democraţii din Coniliu, n.r.) au însuşit-o şi vor avea grijă pentru viitor să adopte o altfel de strategie. Totuşi, Tănase rămâne doar cu speranţa, pentru că spune că nu are probe sau argumente că PSD ar alege să redevină parte a coaliţiei democrate. Şi Mihai Ghimpu spune că există şanse pentru a constitui o nouă majoritate democratică, dar numai în condiţiile în care membrii PSD „au conştientizat ce s-a întâmplat dându-i ascultare lui Muşuc”. Mai e Oazu Nantoi (neafiliat, intrat pe listele PD), Mihai Severovan (neafiliat, intrat pe lista PNL) şi încă un membru PD, care tot sper că va fi cu noi, precizează Ghimpu. Consilierii PSD sunt invitaţi şi de PCRM să facă parte dintr-o nouă coaliţie. „Mizăm şi pe PSD şi pe PPCD, a declarat consilierul PCRM, Alexandru Roman, care însă s-a arătat rezervat în ceea ce priveşte consilierul PD, precizând că îi este greu să anticipeze lucrurile. Pe de altă parte, Oleg Cernei este ceva mai sceptic, acesta fiind de părere că dizolvarea fracţiunii PSD a dus la imposibilitatea de a negocia cu fracţiunea. De asemenea, consilierul AMN spune că deocamdată nu se conturează nicio coaliţie nici de o parte, nici de alta, iar acest lucru crează o situaţie incertă. În schimb, spune acesta, „conducerea de vârf a ţării face presiuni asupra unor consilieri municipali care deţin funcţii în anumite instituţii de stat, cum ar fi Vasile Parasca (PSD), Victor Savin (AMN) sau Mihail Magdei (AMN), pentru a-i determina să participe la formarea unei majorităţi prin şantaj şi prin impunere”. [Fostul preşedinte de Consiliu, Eduard Muşuc] a evitat să prognozeze evoluţia lucrurilor, menţionând că situaţia se va cristaliza abia în decurs de o lună. „Suntem în perioada post-electorală, la nivel central se formează organele de conducere. Lucrurile încă se pot schimba”, a spus aceasta. [Soluţia: acţionarea înafara politicului?] Alegerile au polarizat societatea şi au condus la radicalizarea acesteia în două curente: de dreapta – liberal şi de stânga – comunist, consideră Oleg Cernei. Mai mult, spune acesta – şi CMC-ul suferă de sindromul politizării, iar dacă acest lucru va fi lăsat să se dezvolte, se va ajunge la politizarea tuturor subdiviziunilor CMC, pentru că finanţarea acestora este decisă de către Consiliu. Politică se face şi la nivelul administraţiei, crede liberal-democratul Tănase, care spune că „ar fi bine ca cel puţin acel pol care reprezintă deliberativul CMC să dea dovadă de mai multă înţelegere şi un echilibru anumit atât cu executivul local, cât şi cu cel central”. Neafiliatul Muşuc crede şi în puterea Primăriei: „funcţionarea CMC ca organ deliberativ depinde mult şi de atitudinea Primăriei şi a primarului general. Dacă va fi schimbată problematica, iar accentul se va pune pe problematica locală, nu cred că vom avea probleme ca şi până acum, când între cele două organe a fost o relaţie conflictuală”, susţine Muşuc, care susţine că „a încercat de mai multe ori să colaboreze cu executivul local, dar primarul polarizează situaţia, este inexistent în Primărie şi se ocupă doar de partea politică la nivel local, naţional şi internaţional”. Comunistul Roman este de părere că politica a fost adusă în administraţia municipiului Chişinău de către primar şi aleşii locali care au participat în campania electorală pentru parlamentare, odată cu începerea campaniei electorale. De atunci, şedinţele CMC au fost ineficiente, iar consilierii care au intrat şi în Parlament sunt axaţi mai mult pe ambiţii de grup, spune acesta. Alexandru Roman crede că „pentru colaborarea puterii deliberative cu cea executivă este nevoie de înţelegere între cele două părţi”, însă spune totodată că s-ar putea să fie mai dificilă comunicarea, din cauza „declaraţiilor şi acţiunilor cu tentă politică ale primarului capitalei”. La rândus său, [primarul Dorin Chirtoacă] neagă că ar politiza lucrurile în Primărie şi spune că îşi petrece ziua încercând să rezolve câte ceva din problemele oraşului. „Oricâte eforturi am depune noi ca Primărie, pentru ca lucrurile să meargă bine în oraş este nevoie ca şi în CMC să existe o majoritate care să funcţioneze după anumite reguli. Acum încercăm să formăm o nouă majoritate, ca să putem rezolva problemele acestui oraş”, a declarat Dorin Chirtoacă, menţionând că speră că vor analiza situaţia şi vor accepta să se aşeze la masa de negocieri toţi colegii, cu excepţia celor din PCRM şi PPCD.