Banca Naţională încearcă să recupereze ţinta inflaţiei de 5% prin majorarea ratei de bază la principalele operaţiuni de politică monetară până la 17,5%. Prin aceasta se doreşte reducerea volumului de lei din circulaţie, ca oamenii să facă mai puţine cumpărături, iar preţurile să nu o ia razna. Economistul Grigore Vieru a analizat pentru IPN efectele „scumpirii” creditelor şi spune că vor avea de câştigat cetăţenii care au bani şi planifică să-i depoziteze la bănci, aceştia vor beneficia de dobânzi avantajoase, în schimb mediul de afaceri, care are nevoie de credite, va avea de pierdut din cauza creşterii dobânzilor.
Grigore Vieru a explicat că rata de bază este un instrument de politică monetară pe termen scurt şi mediu, prin care BNM încercă să gestioneze masa monetară (sterilizarea excesului de lichiditate sau majorarea acestora) în vederea atingerii obiectivul său fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor, adică menţinerea ratei inflaţiei la ţinta de 5% cu un interval de variaţie de +/- 1,5%. În acest moment avem o inflaţie deschisă sau moderată, caracterizată printr-o creştere generală a preţurilor de 5-10% anual. Luna trecută ritmul anual al inflaţiei a constituit 8,6% fiind în continuă creştere. Astfel, BNM este nevoită să pună în aplicare instrumentele sale de politică monetară.
„Putem spune că rata de bază este costul minim al banilor şi se reflectă în dobânda aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt, cum ar fi depozitele overnight şi creditele overnight oferite băncilor comerciale de către BNM. Acestea două mai sunt numite facilităţi permanente şi permit băncilor să depună plasamente la BNM pe termen scurt (peste noapte) pentru o dobândă stabilită din timp, iar facilitatea de creditare oferă posibilitatea obţinerii unui credit overnight (peste noapte) cu scopul efectuării anumitor plăţi, completarea lichidităţilor sau pentru menţinerea rezervelor obligatorii. După ultima modificare a ratei de bază, dobânda pentru depozitele overnight este de 14,5%, iar pentru creditele overnight de 20,5%”, a spus economistul.
Majorarea ratei de bază prin care se urmăreşte sterilizarea masei monetare se răsfrânge direct asupra creşterii ratei dobânzilor la depozitele şi, respectiv, la creditele oferite de bănci populaţiei sau mediului de afaceri. Depozitele devin mai atractive pentru cei care au bani şi îi ţin „la ciorap”. Astfel, aceştia sunt încurajaţi să-şi depună banii pe un cont de depozit şi aceasta este partea bună. Partea proastă e că din moment ce băncile atrag lichidităţi la dobânzi mai mari, este firesc creditele să devină mai scumpe, ceea ce îi defavorizează pe solicitanţii de credit. Creditele acordate pentru achiziţionarea materiei prime, a capital circulant, a mărfurilor, a echipamentelor etc. implică acum cheltuieli mai mari pentru firme, ceea ce se răsfrânge negativ asupra dezvoltării antreprenorialului. De asemenea, acelaşi lucru este valabil şi pentru creditele de consum oferite populaţiei.
Datele BNM arată că în luna iunie 2015 rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională a constituit 13,91%, ceea ce reprezintă o majorare cu 3,88 p.p. faţa de perioada similară a anului trecut. La sfârşitul lunii iunie 2015, soldul creditelor în lei acordate de către băncile noastre a constituit peste 2,3 miliarde de lei, micşorându-se cu 10,7 % faţă de finele lunii iunie 2014. În aceste condiţii (după ultima majorare a ratei de bază de la 15,5% la 17,5% ), cererea pentru credite poate înregistra o scădere şi mai mare. Aceasta înseamnă o reducere a consumului şi, respectiv, se va răsfrânge negativ şi asupra businessului.
Apogeul ratei de bază a fost de 18,5%, în anul 2008. Atunci, treptat ameliorarea situaţiei economice a dus la scăderea acesteia. Din aprilie 2013, rata de bază nu a fost modifică mai mult timp, acesta fiind de 3,5%, iar în decembrie 2014 a fost majorată la 6,5%. De la începutul anului 2015, această rată a suferit 5 modificări.
