Efectele implementării Planului Preliminar pe Ţară (PPŢ) nu sunt încă resimţite esenţial de către populaţie, arată rezultatele unui studiu de evaluare a impactului de scurtă durată a PPŢ, efectuat de către Asociaţia „Transparency International (TI) – Moldova” şi lansat joi, 29 ianuarie, la Agenţia „Info-Prim Neo”.
„Rezultatele cercetării sunt modeste, ţinând cont de cele 24 mln investite în combaterea şi prevenirea corupţiei de către Corporaţia Provocările Mileniumului”, a declarat Lilia Caraşciuc, director executiv al TI – Moldova. Trebuie de ţinut, însă, cont de perioada scurtă de timp – mai puţin de un an – şi de faptul că în multe domenii ale PPŢ activităţile încă nu au fost finalizate, a explicat Lilia Caraşciuc.
De asemenea, o parte din activităţile PPŢ au avut un caracter indirect în prevenirea şi combaterea corupţiei; efectele acestora pot fi simţite doar într-o perioadă îndelungată. Pentru că o parte de întrebări au un caracter de percepţie, răspunsurile au fost influenţate de sentimentul general de confort/disconfort al respondenţilor în perioada de intervievare (caracter sezonier). Unele modificări în indicatori pot fi considerate neesenţiale, ţinând cont de marja de eroare a cercetării (3% pentru gospodăriile casnice şi 4.4% pentru oamenii de afaceri).
Totuşi, unele efecte ale implementării PPŢ pot fi menţionate şi în această perioada scurtă de timp. Potrivit Ianei Spinei, expert TI – Moldova, corupţia a rămas una din principalele probleme pentru cele două categorii de respondenţi intervievaţi. 72% din oamenii de afaceri şi 83,3% din reprezentanţii gospodăriilor casnice chestionaţi consideră corupţia drept una din principalele probleme în dezvoltarea ţării/afacerilor şi o plasează, respectiv, pe locul I şi III în listele problemelor specifice respondenţilor.
Ponderea respondenţilor care consideră că fenomenul corupţiei este larg răspândit nu s-a modificat esenţial. Se atestă o uşoară diminuare a acestuia în Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), instituţiile medicale şi poliţie. De asemenea, se atestă un uşor declin al ponderii respondenţilor care au plătit neoficial la inspectoratele fiscale, poliţie şi instituţiile medicale. În celelalte instituţii, situaţia a rămas practic aceiaşi. „Cu părere de rău, presiunea corupţiei, adică ponderea respondenţilor care au fost impuşi să plătească neoficial, a crescut în toate domeniile PPŢ”, a spus Iana Spinei.
Reprezentanţii gospodăriilor casnice oferă cel mai frecvent plăţi neoficiale la vamă, la înregistrarea automobilului şi calificarea auto, la poliţie şi în instituţiile medicale. Bussinesmanii plătesc neoficial cel mai des în instituţiile medicale, vamă, poliţie, pentru revizia tehnică a automobilui şi în instituţiile de învăţământ. Volumul estimat al plăţilor neoficiale plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat la 260 mln lei, reducându-se cu 50 mln lei comparativ cu cercetarea anterioară. Reprezentanţii gospodăriilor casnice au plătit neoficial circa 630 mln lei, cu 40 mln lei mai mult comparativ cu cercetarea precedentă. Experţii TI – Moldova explică această creştere inclusiv prin inflaţie. S-a atestat o creştere a plăţilor neoficiale oferite în instituţiile medicale şi poliţie şi o reducere a acestor plăţi în vamă şi fisc.
Ponderea celor care cunosc despre realizarea PPŢ a crescut de la 26,7% la 34,3% printre reprezentanţii gospodăriilor casnice şi de la 35% la 52,1% printre businessmani. A crescut considerabil şi credibilitatea mass-media: ponderea respondenţilor care cred în informaţiile despre corupţie din mass-media a crescut de la 40,3% la 50% la GC şi de la 38,5% la 55,2% la businessmani.
În acelaşi timp s-a diminuat disponibilitatea populaţiei de a plăti neoficial: ponderea respondenţilor care sunt gata să plătească neoficial în situaţii dificile a scăzut de la 80,5% până la 76,5% printre oamenii de afaceri şi de la 75,9% până la 65,4% printre reprezentanţii gospodăriilor casnice. „Chiar dacă se atestă o uşoară descreştere, este alarmant faptul că acest indicator rămâne destul de înalt”, a menţionat Iana Spinei. Totodată, populaţia nu conştientizează în mod suficient costurile corupţiei: ponderea celor care consideră că sărăcia este principala consecinţă a corupţiei a scăzut de la 60,1% până la 56,8% la reprezentanţii gospodăriilor casnice şi de la 59,9% până la 57,1% la oamenii de afaceri.
Nivelul încrederii în instituţiile PPŢ este în uşoară scădere, cele mai credibile instituţii sunt CCCEC, inspectoratele fiscale şi instituţiile medicale. Profesionalismul angajaţilor instituţiilor PPŢ, este la fel, în scădere, cu un nivel mai înalt de profesionalism au fost punctaţi poliţiştii şi vameşii.
Studiul a fost realizat în cadrul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova, implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu asistenţa tehnică a Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX). Programul este finanţat de Corporaţia „Provocările Mileniului” şi administrat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) în cadrul Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) pentru Republica Moldova.
În cadrul analizei s-a pus accentul pe situaţia în cele 6 domenii prioritare ale PPŢ. Au fost chestionaţi 1060 gospodării casnice şi 503 oameni de afaceri. Datele au fost culese în luna octombrie 2008.
