Efectele descentralizării vor fi simţite de cetăţeanul simplu prin calitatea serviciilor oferite de către autorităţile publice locale
- 03.11.2010 08:01
- 987
- 4 minute(ă)
-
Doar pe parcursul acestui an s-a făcut ceva concret pentru promovarea reformei de descentralizare, deşi Carta Europeană a Autonomiei Locale a intrat în vigoare pentru Moldova încă din 1 februarie 1998. Declaraţia a fost făcută într-o emisiune la postul public de televiziune „Moldova 1” de către coordonatorul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), Mihai Roşcovan, transmite Info-Prim Neo.
Expertul a menţionat că a fost stabilit cadrul instituţional care să asigure elaborarea şi implementarea politicilor de descentralizare. Comisia paritară pentru descentralizare, formată din reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, societăţii civile şi din miniştri sau alţi conducători ai structurilor guvernamentale, şi grupurile de lucru instituite de acesta, definitivează proiectul Strategiei Naţionale de Descentralizare.
„Partajarea corectă a competenţelor şi responsabilităţilor între autorităţile publice centrale şi cele locale este un proces dificil şi la orice formulă din proiect se ajunge doar prin dialog, prin consens. Vrem să avem un document viabil, acceptat de către autorităţile publice de toate nivelurile, de către toţi actorii implicaţi în acest proces. Dacă Guvernul consideră că autorităţile publice locale trebuie să aibă anumite competenţe, îndeplinirea acestor competenţe trebuie să fie acoperită financiar, altfel nu vom avea o autonomie locală adevărată”, a subliniat Mihai Roşcovan.
Efectele descentralizării vor fi simţite de cetăţeanul simplu prin calitatea serviciilor oferite de către autorităţile publice locale, a menţionat la aceeaşi emisiune Victoria Cujba, şef-adjunct al Direcţiei politici de descentralizare a Cancelariei de Stat.
Una din condiţiile de realizare a opţiunii de integrare europeană a Moldovei este implementarea politicilor de descentralizare, astfel ca autorităţile locale să aibă competenţele şi resursele financiare necesare pentru prestarea unor servicii de calitate la locul de trai al cetăţeanului. Numai în acest fel, administraţiile publice locale vor fi mai aproape de doleanţele şi necesităţile cetăţeanului şi vor fi responsabile pentru deciziile pe care le aprobă, a subliniat Victoria Cujba.
Un alt participant la discuţie, Valeriu Beril, preşedintele raionului Stefan-Vodă, a spus că numai în cazul transferării competenţelor, însoţită de modificările necesare în legislaţie, adică de adoptarea Legii finanţelor publice locale care să prevadă clar resursele de acoperire a acestor competenţe, se va putea vorbi de diversificarea serviciilor acordate populaţiei, fapt ce ar stopa migraţia cu toate consecinţele sociale ale acestui proces.
Ion Stratulat, primarul oraşului Orhei, a informat că 80% din bugetului oraşului este utilizat pentru plata serviciilor de educaţie, o competenţă delegată de Guvern autorităţilor publice locale „Asta însemnă că doar 20 la sută ne mai rămâne pentru a pentru soluţionarea problemelor de aprovizionare a urbei cu servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare, cu alte servicii comunale. Nu avem bani suficienţi pentru reconstrucţia drumurilor, altor utilităţi”, a menţionat primarul.
Participanţii la emisiune au menţionat că procesul de transformare a administraţiei publice locale în autoritate publică locală necesită să fie susţinut prin modificarea şi completarea a 12 acte legislative în vigoare. Totodată, urmează să fie revăzut sistemul de transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale şi exclus elementul politic în efectuarea acestor transferuri, semnalat de către autorităţile publice locale în special în anii guvernării comuniste.
Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI) susţine Guvernul Republicii Moldova în procesul de dezvoltare a cadrului politic, sistemului administrativ şi procedurilor de delegare a competenţelor către administraţiile publice locale, descentralizare şi promovarea rolului APL în luarea deciziilor. Programul este implementat de PNUD Moldova în comun cu UNIFEM, cu o contribuţie financiară importantă din partea Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.
