Guvernul R. Moldova trebuie să devină mai eficient în distribuirea finanţelor publice, în condiţiile unor resurse fiscale limitate, şi să aibă o viziune strategică în alegerile pe care trebuie să le facă pentru a realiza o creştere economică durabilă şi o reducere a sărăciei. Declaraţia aparţine directorului de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Edward Brown, în cadrul prezentării de miercuri, 28 martie, a Analizei cheltuielilor publice „Moldova: Îmbunătăţirea eficientei cheltuielilor publice pentru creştere economică şi reducerea sărăciei”.
Economistul de ţară al BM pentru Moldova, Lawrence Bouton, a declarat că până în prezent RM a înregistrat progrese în special în domeniul macrostabilităţii, menţinerii stabilităţii cadrului fiscal şi macroeconomic, îmbunătăţindu-şi totodată planificarea bugetară. Deşi creşterea economică în RM a fost solidă pe parcursul ultimelor ani, fapt ce a condus la majorarea cheltuielilor publice, această a fost generată în special de consum şi n-ar putea să fie durabilă pe parcursul următorilor ani, susţine expertul BM. Potrivit lui, prin reducerea costurilor administrative se va reuşi majorarea investiţiilor publice pentru necesităţile critice, în special în domenii de bază cum sunt infrastructura, ocrotirea sănătăţii şi educaţie. BM este îngrijorată de nivelul cheltuielilor publice din RM, pentru că, spune expertul, la acest capitol, în comparaţie cu ţările cu acelaşi nivel de venituri, Moldova se plasează pe o treaptă mai înaltă, iar supracheltuielile în domeniul public constituie un motiv de îngrijorare pentru că ar putea avea impact major asupra economiei.
Potrivit analizei BM, cheltuielile publice preconizate în SCERS depăşesc cu mult resursele interne disponibile. Sprijinul bugetar suplimentar din exterior poate ajuta în remedierea unor asemenea constrângeri de resurse. De asemenea, finanţări ar putea veni şi prin privatizarea activelor de stat sau accelerarea reducerii datoriei publice în vederea diminuării sumei cheltuielilor destinate pentru plata dobânzii. Totodată, utilizarea eficientă a resurselor publice pentru ameliorarea capitalului uman şi fizic va stimula productivitatea şi veniturile sporite, prin urmare, va extinde pe viitor domeniul de acţiune pentru oportunităţile de consum privat şi public.
Raportul mai menţionează că gestiunea economică a fost complicată şi de şocurile externe asupra preţurilor – costurile energiei au crescut rapid, preţurile la gazele naturale dublându-se de la începutul anului 2006. Suplimentar impactului negativ asupra creşterii economice şi al balanţei de plăţi, şocurile au generat presiuni asupra conturilor fiscale. Acestea au sporit direct costul energiei electrice, al gazelor naturale şi produselor petroliere procurate de guvern la toate nivelurile. Mai mult, pentru a preveni reapariţia deficitelor quasi-fiscale mari din anii 1990, preţurile majorate la energie au fost în mare parte transferate către consumatorii finali. Aceasta a creat presiuni substanţiale pentru subvenţii şi transferuri suplimentare care complică gestiunea politicilor fiscale. Potrivit experţilor BM, sprijinul politicilor fiscale va fi necesar pentru a preveni o povară excesivă din partea politicilor monetare şi valutare în realizarea ajustărilor macroeconomice necesare.
