Educația pe timp de pandemie, probleme constatate şi recomandări pentru autorități

Educația asigurată pe timp de pandemie nu poate fi de calitate atât timp cât elevii duc lipsă de tehnologii, conexiune la internet și nu au condiții de studiere la domiciliu. Iar profesorii se ciocnesc cu neconcordanţa dintre curriculum şi regulamentele elaborate de autorităţi. Aceştia nu dispun de tehnica necesară pentru a desfăşura calitativ lecţiile online, iar condiţiile lor de lucru s-au înrăutăţit considerabil în pandemie. Sunt constatările unui studiu elaborat de Consiliul Național al Tineretului.

Într-o conferința de presă la IPN, Teodora Panuş, vicepreşedintă a Consiliului, a precizat 51% din profesori spun că mai mult de cinci elevi din clasă nu s-au putut conecta la ore deoarece majoritatea nu au dispozitive. 31% din tinerii care au surori sau fraţi şcolarizaţi spun că nu toţi au propriul dispozitiv cu care se pot conecta la lecţiile online. 16% din părinţi spun că copilul lor nu a participat la toate lecţiile deoarece deseori elevul nu are calculatorul lui personal sau îl foloseşte pe al părinţilor, fraţilor.

„Elevii din categoria social-vulnerabili au fost cei mai afectați pentru că nu aveau dispozitive şi metode de a se conecta online. De asemenea, cei cu venituri mai mici de 3000 şi 1500 de lei pe lună au fost cei mai marginalizaţi în cadrul procesului dat”, a remarcat Teodora Panuş.  68% din elevii care nu s-au putut conecta întotdeauna la lecţiile online spun că profesorii nu i-au ajutat să recupereze materialul pierdut. 58% din părinţii ai căror copiii nu au participat la toate lecţiile constată că copilul lor a însuşit doar parţial materialul sau deloc.

54% din părinţii elevilor înscrişi în clasele VII-XII au observat că, de la începutul pandemiei, starea psihologică a copiilor este mai rea. Elevii nu au un spaţiu de lucru potrivit acasă. Părinţii nu ştiu cum îi ajute, nu le organizează timpul, alimentaţia, lipseşte un loc de muncă pentru elev. Stresul, oboseala, sedentarismul, starea psiho-emoţională afectează şi tinerii, şi profesorii.

„Predarea curriculum-ului în format online nu este eficientă, acesta nu este prevăzut şi adaptat pentru a fi redat şi prezentat în mediul online”, menționează un profesor intervievat în cadrul cercetării. Condiţiile de lucru s-au înrăutăţit din cauza multiplelor sarcini noi, lipsei unui orar echilibrat şi cheltuielilor din propriul buzunar. Profesorii mai spun că nu dispun de un sistem centralizat care ar permite monitorizarea constantă a elevilor şi evaluarea digitală al acestora. Iar părinţii se implică marginal în monitorizarea şi suportul elevilor.

Roman Banari, secretar general CNTM, a recomandat autorităților să echipeze tinerii cu echipament și conexiune la internet, în special pe cei vulnerabili, să oferire un program individual de învățare, cu materialele necesare, pentru elevii care nu au acces la tehnologii şi să reglementeze volumul de teme pentru acasă în raport cu numărul de ore recomandate petrecute pe online. De asemenea, să instruiască cadrele didactice, să le echipeze cu tehnologie performantă, conexiune calitativă, să revizuiască curricula din perspectiva educației online, să elaboreze manuale pentru diverse discipline cu itemi web. Consiliul Național al Tineretului mai recomandă autorităţilor să elaboreze o platformă unică pentru învățare, evaluare și monitorizare, să monitorizeze sistematic frecvența și comunicarea cu părinții și elevii, să plaseze accentul pe disciplinele care vor fi testate la bac şi să implice tinerii la luarea deciziilor.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.