Proiectele europene au contribuit semnificativ la modernizarea infrastructurii școlare și universitare din Republica Moldova. Prin finanțare și expertiză, Uniunea Europeană a sprijinit renovarea clădirilor, dotarea laboratoarelor și crearea de spații moderne de învățare. În acest context, Uniunea Europeană a recunoscut importanța educației în Republica Moldova și a intervenit prin diverse programe și inițiative de finanțare, având drept scop nu doar ameliorarea condițiilor actuale, ci și crearea unui cadru durabil pentru dezvoltarea viitoare a sistemului educațional. Despre beneficiile, dar și oportunitățile în această direcție au discutat participanții la dezbaterea publică „Educația de calitate în Republica Moldova – rolul proiectelor europene. Context și impact”, organizată de Agenția de presă IPN.

Ludmila Pavlov, secretară generală adjunctă, Ministerul Educației și Cercetării, susține că sistemul de educație este baza unei societăți și dezvoltă capitalul uman. De la declararea independenței Republicii Moldova, educația a avut o susținere permanentă din partea statelor europene pentru realizarea reformelor sistemului. Astfel, potrivit secretarei generale adjuncte, Republica Moldova a beneficiat de suportul Uniunii Europene pe filiera educațională încă de la începutul anilor 1990. Acest lucru demonstrează, în opinia Ludmilei Pavlov, că educația de la noi mereu a fost conectată la rigorile și mecanismele Uniunii Europene.

„Mai mult ca atât, alături de eforturile Guvernului pentru dezvoltarea sectorului educației, am avut partenerii noștri europeni care ne-au oferit suport metodologic, dar și financiar pentru a atinge acele obiective și deziderate pe care ni le-am trasat pentru educație. În acest sens, Uniunea Europeană a fost și este cel mai important și credibil partener al Republicii Moldova. Când vorbim de UE, vorbim nu doar de relația noastră cu Comisia Europeană, proiectele care vin direct de la comisie, dar vorbim și de partea de cooperare bilaterală cu țările membre ale UE. Am avut suport foarte importante din partea României, Poloniei, Germaniei, Italiei, Portugaliei. Toate țările ne susțin în procesul de a moderniza educația din Republica Moldova”, spune Ludmila Pavlov.

Secretara de stat la Ministerul Educației și Cercetării susține că ancorarea la spațiul educațional european al Republicii Moldova se desfășoară la toate treptele de studii. De asemenea, proiectele europene sunt pliate și pe componenta de cercetare. „În foarte multe cazuri, pe dimensiunea educației universitare, noi am inițiat eforturi și reforme la începutul anilor 2000, fapt ce a dat rezultate pentru situația în care ne aflăm. Mă refer aici la aderarea Republicii Moldova la procesul de la Bologna și practic toate reformele mari pe care le-am adus în sistemul educațional universitar prin adoptarea acestui proces a fost susținut prin proiecte europene. Începând cu anul 1993, am avut proiectele Tempus, ulterior, din 2004, a urmat proiectul Erasmus plus. De fapt, prin aceste proiecte noi am implementat la nivelul învățământul superior toate obiectivele procesului european de studii. Dar când vorbim de educație, procesul niciodată nu se oprește, el mereu e în continuă desfășurare și transformare. E bine să fortificăm anumite dimensiuni educaționale, mai cu seamă profitând de beneficiile proiectelor europene”, a mai spus Ludmila Pavlov.

Coordonatorul național al proiectului „Clase bilingve francofone”, Ghenadie Râbacov, consideră că un sistem educațional puternic poate fi realizat doar prin conjugarea eforturilor tuturor actorilor din domeniu, dar și prin susținerea necondiționată a statelor membre europene.

„Susținerea educație datorită proiectelor Uniunii Europene este una valoroasă pentru sistemul de învățământ din Moldova. Mai cu seamă că azi, toate domeniile sunt digitalizate și, inclusiv, cadrele didactice, instituțiile de învățământ trebuie să se adapteze din mers, nu ai cum altfel. Pentru că globalizarea cu toate aspectele ei te înghite, dacă nu știi să te adaptezi”, susține Ghenadie Râbacov.

Potrivit coordonatorului național al proiectului  „Clase bilingve francofone”, într-un context în care Republica Moldova are ca obiectiv de țară ajustarea normelor educaționale la cele europene, reprezentanții ministerului de profil, cadrele didactice, elevii și studenții trebuie să beneficieze în totalitate de parteneriatele și programele europene care contribuie la sustenabilitatea educației din Moldova. „Din moment ce aspirăm la valorile și idealurile europene, dar și la integrarea în UE, bineînțeles că aceste proiecte venite de la Uniunea Europeană fortifică dezideratul nostru. Mai mult, aș spune că noi demult ne-am integrat, pentru că aceste proiecte europene din educație vin să schimbe mentalități, atitudini, vin să schimbe viziunile de predare, ameliorarea calității predării, la dotarea instituțiilor de învățământ la standardele europene, la inițierea unor parteneriate de lungă durată. Faptul că actori din afara sistemului de educație s-au asociat proiectelor europene pe filiera de învățământ contează foarte mult, ceea ce nouă ne lipsea. Exista o ruptură între mediul școlar, cel universitar și piața muncii și datorită proiectelor europene dezvoltăm acest aspect”, a precizat coordonatorul național al proiectului Clase bilingve francofone, Ghenadie Râbacov.

Olga Balmuș, manageră de program „Clasa Viitorului în școala ta”, profesoară de fizică la LT „Petre Ștefănucă” din Ialoveni, susține că un garant al calității și eficienței procesului educațional îl reprezintă valoarea și susținerea partenerilor de dezvoltare. „Liceul din care vin se aliniază în totalitate standardelor europene, beneficiind de mai multe programe din partea Uniunii Europene. Noi suntem parte a proiectului Clasa Viitorului din anul 2019, datorită acestui proiect susținut de Guvernul Marii Britanii, Suediei și USAID am beneficiat de formări și instruiri, care ne-au ajutat să înțelegem necesitatea implementării tehnologiilor digitale în procesul de predare-învățare”, a mai declarat Olga Balmuș.

Managera de proiect „Clasa Viitorului în școala ta” mai afirmă că urmărind aplicarea corectă a politicilor educaționale elaborate de Ministerul Educației și Cercetării și adaptate la rigorile programelor Uniunii Europene, există oportunitatea de a contribui și la formarea continuă a cadrelor didactice și crearea unui climat de muncă stimulativ asemeni școlilor din Europa.

„Dacă vom investi în școli, în cadre didactice, atunci vom avea și calitate în sistemul de educație. Programele și proiectele la care suntem parte contribuie esențial la făurirea viitoarelor destine. Acestea se pot realiza în mare parte datorită susținerii statelor europene atât din punct de vedere metodologic, cât și din punct de vedere tehnologic”, a mai declarat Olga Balmuș.

Dezbaterea publică „Educația de calitate în Republica Moldova – rolul proiectelor europene. Context și impact” este a treia ediție din cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, susținut de către Fundația Soros Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros Moldova.