Editorii din R. Moldova reclamă cenzura ideologică şi economică din partea statului şi învinuiesc autorităţile de tentativa de distrugere a sistemului de editare a cărţii naţionale. Problemele actuale ale activităţii editoriale în R. Moldova au fost discutate la o masă rotundă organizată de către Uniunea Editorilor din Moldova în cadrul Salonului Internaţional de Carte, transmite Info-Prim Neo.
Editorii se arată nemulţumiţi, în special, de recentele modificări ale Legii cu privire la activitatea editorială şi noul Regulament cu privire la evaluarea şi selectarea manualelor pentru învăţământul preuniversitar. Aceştia califică drept cenzură interdicţia de a tipări, conform noii redacţii a legii, literatură ce conţine „contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război şi agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi la alte manifestări ce atentează la regimul constituţional”. De asemenea, ei acuză că prin noile prevederi sunt favorizate editurile de stat din subordinea Ministerului Culturii şi Turismului (MCT).
Iurie Colesnic, directorul Editurii „Museum”, spune că, în acest fel, statul foloseşte prevederile Constituţiei ca pe o măciucă împotriva editorilor privaţi, ca pe un instrument de cenzură. „Nici un editor nu va edita o lucrare care instigă la antisemitism, la ură între oameni sau război. Dar poate oare un editor în această situaţie să editeze, bunăoară, „Cântarea României” de Alecu Russo, un basarabean care ridică în slăvi statul vecin?”.
Pe de altă parte, şeful Direcţiei programe naţionale din cadrul MCT, Victor Ciobanu, susţine că ideea introducerii în lege a acestei prevederi a apărut în 2006 când o editură a tipărit constituţia Transnistriei. Oficialul afirmă că editorilor li s-a cerut părerea atunci când a fost elaborată noua versiune a legii.
Noul regulament privind editarea manualelor, potrivit editorilor, exclude totalmente din procesul de elaborare şi editare a manualelor editurile cu o bogată experienţă, spune Gheorghe Prini, directorul Editurii „Ştiinţa”. Potrivit lui, editarea manualelor de tip nou a demarat în 2006 în cadrul unui proiect co-finanţat de Banca Mondială. După ce editurile au investit bani şi resurse umane, creând un sistem editorial complex, toată experienţa şi investiţiile lor au fost ignorate, implementându-se acum un mecanism rudimentar de evaluare a manualelor, elaborate doar de autori şi apoi multiplicate. „Noul regulament va afecta grav întreg sistemul educaţional din R. Moldova”, a menţionat Gheorghe Prini.
Acesta a atenţionat că ramurii editoriale, cândva bine apreciată în tot spaţiul sovietic, i se acordă foarte puţină atenţie din partea statului. Tot ce s-a întreprins în ultimii ani în vederea ameliorării situaţiei în acest domeniu a fost realizat la nivel de întreprindere aparte, de iniţiative particulare, fără intervenţia statului printr-o politică editorial-poligrafică la nivel naţional. Multe din bibliotecile care au rezistat sunt pustii, în special la sate, fără carte în limba română. Statistica de acum 2-3 ani arată că pe cap de locuitor în R. Moldova revin 17 cărţi în limba rusă şi doar două în română, majoritatea din ele cu grafie chirilică.
Directorul Editurii „Ştiinţa” mai spune că fosta reţea de distribuţie a cărţii practic nu mai există. Societăţile comerciale de distribuţie a cărţii sunt foarte puţine şi nu acoperă întreg teritoriul republicii. Sunt încă multe centre raionale care nu au încă nici o librărie. Aproape toate fostele „Luminiţe” din sate, după ce au fost privatizate, au fost transformate în baruri şi alimentare. Fiecare editură îşi rezolvă problemele legate de comercializarea cărţii individual, în cea mai mare parte în mod ineficient. Forţa de cumpărare a populaţiei este foarte mică. În acelaşi timp, preţurile la carte sunt relativ mari şi de multe ori inaccesibile pentru populaţie, în condiţiile în care materia primă este importată, iar costurile poligrafice sunt aproximativ aceleaşi în toate lumea. În aceste condiţii, astăzi se vinde doar cartea didactică, dicţionarele, cartea pentru copii, enciclopediile, a menţionat directorul Editurii „Ştiinţa”.
Directorul Editurii „Arc”, Iurie Bârsă, a menţionat că Asociaţia Internaţională a Editorilor, formată din 60 de asociaţii editoriale naţionale şi regionale din 50 de ţări, a expediat Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului o scrisoare prin care îşi exprimă îngrijorarea şi recomandă Guvernului să abroge hotărârea privind editarea manualelor.
Deşi a fost invitat şi aşteptat la masa rotundă, ministrul culturii Artur Cozma, nu a participat la eveniment, aflându-se într-o deplasare.
În R. Moldova sunt înregistrate 270 de instituţii care au editat cel puţin o carte, broşură sau revistă. Dintre acestea 50 au o activitate economică editorială permanentă şi autonomă. În anul 2007 au fost editate 2760 de titluri de carte cu un tiraj de 3,421 mln de exemplare.
