Editorii de presă de la ziarele din capitală au pus în discuţie miercuri, 23 aprilie, în cadrul unei mese rotunde lacunele legislative şi soluţiile pentru dezvoltarea presei ca afacere. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul unui proiect implementat de Asociaţia Presei Independente (API), care-şi propune drept obiectiv final modificarea legislaţiei R. Moldova în scopul dezvoltării presei, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit directorului proiectului, Petru Macovei, discuţii similare vor avea loc şi la Bălţi – pentru editorii din zona Centru-Nord a R. Moldova, şi la Cahul – pentru cei din zona Centru-Sud. În toamnă, API va convoca Conferinţa naţională a editorilor de presă din R. Moldova. Organizatorii îşi propun să elaboreze în urma consultărilor, dezbaterilor şi analizelor iniţiative legislative şi normative, care vor fi examinate de experţi şi înaintate Guvernului şi Parlamentului.
De asemenea, începând cu luna mai, experţi din sectoarele public (reprezentanţi ai Parlamentului şi Guvernului) şi privat (editori de ziare, membri ai societăţii civile) vor constitui un grup de lucru comun. Activitatea Grupului de Lucru Public-Privat pentru Fortificarea Presei va fi îndreptată prioritar spre examinarea legislaţiei în vigoare cu privire la activitatea presei pentru a recomanda perfecţionarea ei. Totodată, API va iniţia şi media negocieri între editori şi Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”, care, în opinia ziariştilor, deţine de facto monopol în distribuţia publicaţiilor pe teritoriul R. Moldova, acţionând adesea în detrimentul editorilor.
Reglementările legale care diminuează creşterea economică a presei, monopolizarea de facto a distribuţiei, finanţările publice selective pentru publicaţiile loiale guvernării sunt doar câteva dintre impedimentele în calea dezvoltării sectorului media în Moldova invocate de editori şi experţi. Eugeniu Rîbca, expert API, a menţionat că legislaţia nu stipulează criterii explicite, obiective şi imparţiale, în baza cărora sunt acordate subvenţii directe, băneşti, anumitor publicaţii. De regulă, acestea sunt ziarele locale create pe lângă Consiliile raionale loiale partidului de guvernământ. De asemenea, legislaţia nu reglementează modul în care este plasată publicitatea statului în paginile ziarelor. Totodată, este necesară ajustarea legislaţiei care prevede subvenţionarea indirectă a presei (de exemplu, anumite facilităţi fiscale).
Editorul ziarului „Pro Consumator”, Roman Mihăeş, a pledat pentru modificarea în regim de urgenţă a articolului 16 din Codul civil, care se referă la defăimare şi calomnie. Potrivit lui Mihăeş, acesta ar trebui să prevadă ca, în cazul litigiilor, să nu fie blocate conturile publicaţiei până la finele procesului de judecată. De asemenea, editorul propune stabilirea unui plafon în plata despăgubirilor pentru defăimare şi calomnie, pentru cazurile când ziarul publică o dezminţire sau dă dreptul la replică reclamantului. În cazul în care publicaţia consideră că are suficiente probe, ea îşi va asuma responsabilitatea pentru a fi penalizată la discreţia justiţiei, este de părere Roman Mihăeş.
Proiectul „Eforturi integrate pentru îmbunătăţirea cadrului legal şi de reglementare a activităţii economice a presei” este parte a Programului „Consolidarea capacităţii de monitorizare a societăţii civile din Moldova”, implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu asistenţa tehnică a Consiliului pentru cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX), finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului şi administrat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în cadrul Proiectului Preliminar de Ţară pentru Moldova.
