În ce măsură Guvernul Moldovei îşi menţine capacitatea de a continua cursul european al ţării, iar clasa politică – de a se consolida în numele acestui scop? Ar putea Chişinăul să depună în cadrul apropiatului Summit de la Riga cerere de aderare la UE şi există oare pentru Moldova şi Letonia pericolul repetării „scenariului ucrainean”? La aceste şi la alte întrebări a oferit răspunsuri Edgars Rinkevics, ministru al afacerilor externe al Letoniei, care s-a aflat săptămâna trecută într-o vizită la Chişinău, într-un interviu realizat de Valeriu Vasilică.
---

- Din comunicatul de presă prealabil despre vizita D-voastră la Chişinău se poate înţelege că la ora actuală pentru Letonia prezintă interes patru categorii principale de probleme: 1. Relaţiile dintre UE şi Moldova în preajma Summitului Parteneriatului Estic de la Riga; 2. Situaţia politică internă din Moldova; 3. Colaborarea bilaterală şi 4. Situaţia din regiune. Dintre toate acestea, populaţia Moldovei este preocupată, în primul rând, de situaţia internă din ţară, care influenţează direct viaţa fiecărui om, dar şi relaţiile internaţionale ale ţării. Cum vi s-a părut situaţia de la noi, în plan politic, dar şi economic, şi social? În special, cum apreciaţi formatul minoritar al coaliţiei de guvernământ din punctul de vedere al capacităţilor sale şi al voinţei politice de a continua reformele şi procesul de integrare europeană?

- D-voastră aţi formulat corect scopurile principale ale acestei vizite, pentru că, desigur, la întrevederile cu primul-ministru, cu ministrul afacerilor externe, cu liderii coaliţiei de guvernământ şi cu ai Partidului Comuniştilor, care îi susţine, eu am fost interesat să înţeleg, pe cât de serios Guvernul schiţează realizarea reformelor proiectate în programul de guvernare. Acum o săptămână, noi ne-am mai întâlnit cu acest scop la Bruxelles şi în formatul „Prietenii Moldovei”, şi în cadrul primei şedinţe a Consiliului de Asociere UE-Moldova.

Eu consider că ceea ce am auzit şi atunci, şi acum inspiră încrederea că există intenţia de a lucra în direcţiile cele mai importante şi, în primul rând, este vorba de reforma puterii judiciare, de combaterea corupţiei şi stabilitatea financiar-bancară. Desigur, noi am discutat  şi despre pe cât este de posibilă realizarea programului în condiţiile guvernării minoritare. Eu apreciez starea aceasta de spirit, vom aştepta rezultatele, dar nu trebuie să uităm nicicând că, uneori, guvernele minoritare pot face mai mult chiar decât guvernele majorităţii, pentru că uneori guvernul trebuie să-şi caute adepţi la unul sau la celălalt flanc al opoziţiei, iar uneori poate să iasă chiar mai bine. Noi dispunem de o astfel de experienţă în Letonia, căci au existat guverne minoritare, ce-i drept, un timp nu prea îndelungat, totuşi ele au reuşit să realizeze multe lucruri bune. Eu văd starea actuală de spirit, eu văd că există anumite idei în vederea realizării cursului spre reforme, dar acum foarte mult depinde de faptele reale. Partidul Comuniştilor mi-a dat asigurări, că, într-adevăr, ei promovează principiile şi cerinţele lor politice, dar mai există şi cursul de bază al ţării, pe care îl susţine la ora actuală.

- În aceste zile, societatea moldovenească este alarmată de evenimentele ce ţin de starea generală a sistemului financiar-economic al ţării, în special, de scandalul privind dispariţia din băncile Moldovei aproape că a unui miliartd de euro. În ce măsură sunt preocupate de acest lucru Uniunea Europeană şi Letonia, care o reprezintă acum, poate influenţa acest lucru relaţiile de mai departe dintre UE şi Moldova?

- Într-adevăr, lucrul acesta ne preocupă atât pe noi cât şi UE, pentru că chestiunea în cauză ţine de stabilitatea financiară a statului.

- Apropo, D-voastră nu v-aţi întâlnit cu liderii altui partid parlamentar pro-european – Partidul Liberal. Un timp destul de îndelungat se considera că participarea acestui partid la alianţa de guvernământ ar fi imprimat mai multă stabilitate procesului pro-european din Moldova, se afirma că o astfel de alianţă încă mai este posibilă într-un timp nu prea îndepărtat.

- Eu nu am avut întrevederi cu liderii altor partide parlamentare pro-europene, dat fiind faptul că aceasta a fost o vizită foarte limitată în timp, dar în alte circumstanţe noi am fi găsit, desigur, timp, de aceea nu aş dori ca lucrul acesta să fie interpretat ca un semnal. În primul rând, eu am dorit să mă întâlnesc cu liderii coaliţiei şi ai partidului, care o susţine, dat fiind faptul că este vorba de planurile Guvernului, de susţinerea planului Guvernului minoritar în Parlament şi eu consider că noi dispunem de un bun temei pentru a considera că discuţiile au fost utile.

- Pe cât de concludente şi încurajatoare vi s-au părut aceste întrevederi în sensul posibilităţii consolidării clasei politice în jurul ideii pro-europene şi a perspectivelor de realizare a acesteia în Moldova, de exemplu, potrivit modelului ţărilor baltice? Întreb despre aceasta, pentru că Partidul Comuniştilor „nu a fost observat” pe parcursul ultimilor ani să manifeste mari simpatii faţă de UE şi cursul european al Moldovei.

- Consolidarea clasei dumneavoastră politice este o chestiune ce ţine de politica dumneavoastră internă; nici eu, nci UE, nici alte ţări nu au dreptul să se amestece în procesele politice interne. Dar noi cu toţii trebuie să înţelegem, că acum situaţia geopolitică se deosebeşte în mod considerabil de cea care a fost acum doi ani, până la evenimentele din Ucraina, până la Maidan, până la Donbass şi Crimeea. Noi am discutat, desigur, despre aceasta cu conducătorii partidelor, cu care ne-am întâlnit, şi văd că dumnealor conştientizează acest lucru, pentru că nu trebuie să privim la ceea ce a fost în trecut, ci trebuie să privim la ceea ce va fi în viitor.

- Pornind de la cele spuse, Letonia ar recomanda Moldovei să revină la ideea mai puţin sonorizată acum, dar care anterior a fost promovată pe larg, despre pregătirea  şi necesitatea de a depune cerere de obţinere a statutului de ţară-candidat la aderarea la UE în cadrul Summitului Parteneriatului Estic de la Riga? Care ar fi reacţia UE, dacă o astfel de interpelare ar fi totuşi formulată?

- Summitul de la Riga se va desfăşura în condiţii geopolitice absolut noi. Noi examinăm la UE ce strategie am putea adopta în ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia. Este de înţeles că relaţiile de felul celor care au existat nu vor mai fi şi chestiunea aceasta ţine în mod nemijlocit de Parteneriatul Estic. Eu consider că Summitul de la Riga trebuie să se concentreze, în primul rând, asupra faptului că noi, ca UE, oferim un semnal politic clar, că Parteneriatul Estic continuă, în al doilea rând, noi elaborăm un plan de susţinere a ţărilor, care au încheiat Acorduri de Asociere, inclusiv Moldova, în al treilea rând, noi trebuie să declarăm clar că Acordul de Asociere nu este ultima etapă în relaţiile noastre cu Moldova, Georgia şi Ucraina.

Totodată, nu cred că UE este gata la ora actuală să continue politica de extindere. În primul rând, statele respective încă nu sunt gata ele însele, au de realizat încă multe reforme, în primul rând, întru binele popoarelor înseşi. Ar fi bine să ne concentrăm asupra celor ce mai avem de făcut, dar nu trebuie nici să închidem uşa. Există articolul 49 al Acordului UE, care stipulează că fiecare ţară din Europa poate depune cerere, dar ea va fi acceptată atunci, când va fi gata. Eu nu consider că la ora actuală ar fi corect să punem problema astfel, că trebuie de depus cererea, iar după aceasta să aşteptăm un timp foarte îndelungat. Ar fi bine să ne concentrăm asupra problemelor, pe care trebuie să le soluţionăm în vederea aplicării Acordului de Asociere şi de Liber Schimb.

Noi înţelegem că în UE însăşi există diverse opinii. De aceea Summitul de la Riga nu va fi un summit al străpungerii, ci un Summit la care ne vom concentra asupra susţinerii statelor-membre ale Parteneriatului Estic, în special a celor care promovează reformele reale. Şi noi, la rândul nostru, vom face tot posibilul ca uşile să nu se închidă, ca ele să rămână deschise, noi trebuie să elaborăm un plan pentru a ne mişca în continuare după Acordul de Asociere, iar după aceasta vom urmări, cum vor evolua lucrurile.

- Dar care aşteptări ale Moldovei pot deveni reale? „Indicele integrării europene” publicat recent nu exclude că Moldova îşi poate pierde poziţia de lider în cadrul Parteneriatului Estic din cauza problemelor sale de reformare a ţării, inclusiv în domeniul financiar-bancar, al combaterii corupţiei, al justiţiei etc.

- Noi privim Moldova ca pe o ţară din rândul fruntaşilor, ca să zic aşa, ai Parteneriatului Estic şi noi trebuie să vă ajutăm, dar voi trebuie să lucraţi cu noi, ca să consolidaţi acest statut. Pe calea integrării europene noi suntem dispuşi să ajutăm Moldova în implementarea Acordului de Asociere, inclusiv pe calea acordării ajutorului de expertiză şi, desigur, al celui financiar. Dacă va fi necesar, noi va trebui să revizuim în continuare relaţiile noastre în sfera energeticii, eu consider, de asemenea, că UE va contribui cu ajutorul instrumentelor de care dispunem la reintegrarea Transnistriei. Acesta nu va fi un proces care se va încheia timp de un an, doi sau cinci, dar eu consider că aici există premise bune şi noi vă vom putea ajuta.

Vorbind în ansamblu, eu aş dori ca noi să înaintăm în chestiunea cu privire la regimul fără de vize sau al liberalizării vizelor cu Ucraina şi Georgia. În principiu, Summitul acesta trebuie să consolideze statele care promovează reformele şi nu trebuie să uităm că el se va desfăşura în cu totul şi cu totul alte condiţii.

- Există oare pericolul ca în Moldova să se repete „scenariul ucrainean”, desfăşurat de Federaţia Rusă  în Crimeea şi în regiunile de est ale statului vecin, pe care experţii l-au numit, la rândul lor, „transnistrizarea Ucrainei”?

- În istoria politicii internaţionale nu există un scenariu pentru toţi. Eu consider că noi am examinat bine împreună cu conlocutorii mei chestiunea cu privire la securitatea Moldovei şi în cazul acesta foarte mult depinde de orientarea Guvernului şi de campania informaţională în domeniul euro-integrării, în legătură cu Găgăuzia şi Transnistria. Acum foarte mult depinde de felul în care va acţiona Guvernul, iar noi din partea noastră vă putem ajuta cu unele sfaturi, cu mijloace financiare, dar responsabilitatea o poartă ţara însăşi.

- Apropo, pe cât de real este acest pericol în privinţa Letoniei, precum şi a altor foste state sovietice baltice? Din când în când, ideile acestea pătrund în spaţiul public.

- În ceea ce priveşte scenariul ucrainean în privinţa Letoniei, aş dori să vă amintesc că noi suntem membri ai UE şi ai NATO şi de aceea nu cred niciunui scenariu şi ameninţărilor militare, noi am fortificat deja frontierele prin prezenţa trupelor NATO. Desigur, noi nu putem exclude pentru totdeauna provocările şi posibilităţile războiului informaţional sau propagandistic, noi nu ne dedăm în acest sens istericalelor, lucrăm în mod serios cu partenerii noştri în scopul de a diminua astfel de riscuri.

- Vizita actuală poate fi considerată şi „un act de măsurare a temperaturii relaţiilor bilaterale”...

- Relaţiile noastre sunt foarte cordiale la nivelul politic bilateral şi temperatura rămâne a fi prielnică pentru această stare de lucruri.

- Care aspect al experienţei Letoniei în calea sa spre modernizare şi depăşire a unor probleme comune de cândva poate fi deosebit de util pentru Moldova şi cum ar putea Letonia şi poporul leton acorda în practică un ajutor suplimentar?

- Noi lucrăm deja asupra unor chestiuni foarte practice – aici este vorba de promovarea reformelor în domeniul justiţiei, de dezvoltarea regională, acum examinăm chestiunea, unde am putea să vă ajutăm la implementarea Acordului de Liber Schimb, inclusiv acordarea sprijinului de expertiză, aplicarea standardelor etc. În anul trecut, de exemplu, s-a dezvoltat cu succes colaborarea serviciilor de frontieră, în cadrul căreia grănicerii noştri i-au instruit pe grănicerii dumneavoastră în vederea efectuării unor operaţiuni, unor activităţi practice. Pe parcursul vizitei actuale am discutat despre unele obligaţiuni pe care le aveţi în cadrul Acordului de Asociere sub aspectul că Moldova se află aproape de Dunăre, iar aceasta înseamnă că ea, chiar dacă aceasta se pare uneori de necrezut, este o ţară maritimă, dumneavoastră aveţi port şi ieşire la Marea Neagră. Noi vom continua să studiem aceste chestinui. Astfel că noi dispunem de acest ajutor, de care dumneavoastră aveţi nevoie, trebuie numai să ne spuneţi, noi întreţinem un dialog foarte bun şi căutăm întotdeauna posibilităţi pentru a vă ajuta.