Din punct de vedere economic, Republica Moldova se află la nivelul anului 1982. Și dacă cândva era pe locul doi de la coadă în Europa, ultima fiind Albania, acum Albania este pe locul patru de la coadă, având un Produs Intern Brut per capita de două ori mai mare ca cel al Moldovei. Cu ritmurile de astăzi, abia prin 2033 Republica Moldova ar putea ajunge la actualul nivel al Albaniei. Constatările aparțin expertului în economie Vasile Șoimaru, acestea fiind prezentate în contextul lansării Comitetului academic pentru promovarea acțiunilor și politicilor de dezvoltare regională C15.
„Iar dacă e să comparăm Republica Moldova cu alte state, de exemplu cu România sau cele trei state baltice, fostele noastre zise-surori, nouă ne trebuie ritmuri de 15-20% anuale ca să ajungem măcar să le gâdilim la talpă”, a spus Vasile Șoimaru într-o conferință de presă la IPN. Potrivit expertului, din anul 1990 și până în anul 2000, Produsul Intern al Republicii Moldova a scăzut de trei ori și o astfel de diminuare nu a cunoscut niciun stat european și niciun stat din fosta Uniune Sovietică. Iar din anul 2000, timp de 18 ani, Republica Moldova, abia de s-a ridicat ca nivel economic la nivelul anului 1982.
Vasile Șoimaru a comentat, în context, declarațiile premierului Pavel Filip care a spus că țara merge pe drumul cel bun. „Cum putem să spunem că suntem pe drumul cel bun, dacă noi suntem la nivelul anului 1982. Domnilor, noi avem nevoie de niște oameni politici care să aibă atâta curaj și pricepere să ia decizii ieșite din comun. Nu știu dacă mai există vreun stat în Europa care are nevoie de astfel decizii. Cine ne va ajuta să ieșim din această groapă?”, se întreabă Vasile Șoimaru.
Angela Boguș, lector universitar, a menționat că în municipiul Chișinău este concentrat numărul maxim de agenți economici. Raportat la numărul total de salariați, 65% sunt în Chișinău. Chișinăul are un avantaj comparativ cu zonele rurale în aspect de activități, afaceri, care sunt net superioare celor din regiuni. Numărul concentrat în Chișinău oferă avantaje în plus bugetului public local, însă puține posibilități de dezvoltare pentru zonele defavorizate. Experta a mai spus că în Republica Moldova sunt regiuni în care agenții economici sunt într-o descreștere foarte mare, iar dacă mai sunt, sunt doar pe hârtie. Și aceasta pentru că este o mare dificultate posibilitatea de a-și închide activitatea.
Mariana Iațco, lector universitar, s-a referit la datele cu referire la tineri, care reprezintă practic o treime din populația Republicii Moldova – 32,4% conform datelor statistice din ianuarie 2018. Potrivit ei, această categorie este într-o descreștere constantă în ultimii zece ani. Statisticile sunt asemănătoare și cu cele din domeniul educației sau a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. În opinia sa, un factor care se răsfrânge asupra educației, iar ulterior asupra ofertei pe piața muncii, este calitatea educației, și anume faptul că foarte multe cadre didactice pleacă din sistem. Și acest număr, la fel, este foarte alarmant. În unele regiuni, efectivul de cadre didactice din școli, pur și simplu nu este acoperit.
C15 este o platformă prin care experții își propun să alerteze clasa politică asupra decalajelor în dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova. Din echipă fac parte profesori universitari de la diverse instituții de învățământ, experți în domeniul demografic, pe piața muncii, energetică, antreprenoriat.
