Proiectul legii privind reducerea presiunii instituțiilor statului asupra businessului, propus de Ministerul Justiției a fost supus unei dezbateri ample la care au participat peste 100 de oameni de afaceri, funcționari publici, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, transmite IPN.
Ministrul justiției Vladimir Cebotari a menționat că proiectul își propune să amelioreze în continuare mediul de afaceri, să atragă investiții noi în economia Moldovei și să reducă presiunea asupra antreprenoriatului din partea instituțiilor de forță.
„Proiectul de lege nu scutește pe nimeni de răspundere pentru faptele comise. El vine să spună că nu trebuie „terorizat” mediul de afaceri. Totodată, proiectul nu reduce din competențele de investigație ale organelor de drept sau altor structuri, cu excepția reducerii competenței de investigație a încălcărilor economice de către SIS, a competenței de urmărire penală a Serviciului Vamal și competențelor de investigație a infracțiunilor cu caracter economic de către CNA și Procuratura Anticorupție, a specificat Vladimir Cebotari.
Potrivit lui, proiectul prevede suspendarea executării pedepsei cu închisoarea pentru fraude economice, dacă la săvârșirea acestora nu a fost utilizată violența sau dacă nu au fost comise de către un grup criminal organizat sau dacă nu au fost urmate de furt sau sustrageri masive. De asemenea, preconizează interzicerea arestării persoanelor pentru crime sancționate cu mai puțin de 5 ani de închisoare.
Mai mulți oameni de afaceri, participanți la dezbatere au susținut proiectul de lege.
Astfel, din partea Asociației investitorilor străini, Alexander Koss a spus că prevederile documentului sunt salutate de oamenii de afaceri.
„Business-ului nu-i este atât de ușor în Moldova. Piața e mică. Iar numărul controlorilor și persoanelor din structurile de forță, care decid sancțiunile aplicate asupra antreprenoriatului, mare. Nouă nu ne trebuie ca sancțiunile organelor de control aplicate asupra companiilor să se dubleze. Noi dorim ca SIS să fie preocupat de integritatea Moldovei, de lupta împotriva terorismului, CNA, de prevenirea și combaterea corupției, în primul rând, în structurile de stat, iar Poliția economică, care trezește fiori de gheață printre oamenii de afaceri, să dispară. Poliția trebuie să se ocupe de excrocherii, de piramide financiare, de falsificatori de bani și alte grave infracțiuni. La întreprinderile mici și mijlocii, iar ele constituie majoritatea în Republica Moldova, poliția nu are ce căuta”, a mai spus Koss.
Alexandru Baltaga, din partea Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova, a subliniat că este foarte important ca să fie respectată prezumția nevinovăției, atunci când inspectorii controlori vin la întreprinderi. Și că nu e cazul ca pe baza faptelor comise de unele persoane, să-i punem în același coș pe toți oamenii de afaceri, care doresc să lucreze cinstit.
Mai mulți reprezentanți ai antreprenoriatului au menționat că accentul trebuie pus pe prevenirea încălcărilor legislației de către mediul de afaceri, pe asigurarea unei stabilității a prevederilor legislative, pe respectul față de oamenii din business.
Tot în contextul decriminalizării infracțiunilor economice, Alexandra Can din partea Confederației Naționale a Patronatelor din Moldova a propus ca asemenea cuvinte, precum penalitate, amendă să fie substituite cu noțiunea ”taxă de întârziere”.
Atât directorii de programe Dumitru Budianschi de la Expert - Grup, cât și Nadejda Hriptievschi de la Centrul de resurse juridice din Moldova au apreciat că proiectul este unul așteptat de mediul de afaceri. Însă acesta trebuie să asigure un echilibru între interesele mediului de afaceri și interesul public, al întregii societăți.
„Fiecare din noi poate să devină investitor, de exemplu, dacă procurăm acțiuni pe piața valorilor mobiliare. De aceea, vă rog frumos, stimați oameni de afaceri, să fiți puțin mai toleranți, atunci când cineva din afara businessului vine să-și exprime opiniile, a spus Dumitru Budianschi.
„Noi înțelegem problemele cu care se confruntă mediul de afaceri, de mai multe ori am atras atenția asupra acestora, le-am criticat. Dar va ajuta oare businessul eliberarea de răspundere penală pentru asemenea infracțiunii precum sunt încălcarea drepturilor asupra obiectelor de proprietate industrială, poluarea solului, apelor, aerului, practicarea ilegală a activități de întreprinzător, utilizarea informațiilor privilegiate pe piața valorilor mobiliare, încălcarea modului de încheiere a unor tranzacții cu fondurile societăților comerciale?”, a întrebat retoric Nadejda Hriptievschi.
Participanții la dezbatere au formulat mai multe propuneri, pe care MJ a promis că le va lua în considerare. În acest sens, atât oamenii de afaceri, cât și reprezentanții societății civile au subliniat că rămân în așteptarea variantei finale a proiectului.
