Revista IPN a evenimentelor și tendințelor politice (11-17.05.2020)

Evenimente în top, de la A la Z

I. La televizorul majorității parlamentare arată doar „Lacul lebedelor”

II. Pe drumul pavat cu bune intenții: guvernul la 6 luni de activitate

TOP I Pe fundalul dezintegrării PDM, guvernarea a ales să dea pe 12 mai un comunicat comun al majorității parlamentare, în care să afișeze coeziunea între cele două partide și să spună că ar considera „nocivă și contraproductivă destabilizarea situației la nivel politic”. Din comunicat se mai poate înțelege că pe partizanii lui Pavel Filip îi deranjează valiza cu păcatele precedentei lor guvernări, care le aparține. Ei adresează reproșuri „anumitor actori politici care au crescut politic pe subiectul furtului miliardului și corupției”, de parcă publicul nu știe cine este făuritorul „acestor fărădelegi”. Democrații invocă faptul că aceste abateri au fost „criticate inclusiv de partenerii noștri de dezvoltare” și se fac că aceste critici nu au fost adresate chiar lor.

În disonanță cu coeziunea declarată a majorității parlamentare, foștii democrați (și foști comuniști) Violeta Ivanov și Vladimir Vitiuc, au aderat la fracțiunea parlamentară Șor, care a crescut în felul acesta de la șapte la nouă deputați. Deputatul independent Ion Groza a aderat la fracțiunea PAS. Totodată, fostul deputat democrat Oleg Sîrbu a anunțat că vine la grupul Pro Moldova, iar socialistul Oleg Teterea și-ar fi depus mandatul de deputat. (Dat drept „unul dintre cei mai vechi și devotați prieteni și cumetri ai președintelui Igor Dodon”, el a preluat șefia la Chișinău-Gaz, iar descinderea lui din Parlament seamănă cu numirile oricărei guvernări de pe ultima sută de metri de acces la pupitrul de comandă).

Joi, 14 mai, nouă aleși locali din raioanele Sângerei și Soroca, printre care și un primar, au anunțat că părăsesc Partidul Democrat (PDM) și Partidul Socialiștilor (PSRM) și aderă la Partidul Politic „ȘOR”. Semnatarii declarațiilor menționează că sunt dezamăgiți de prestația partidelor din care au făcut parte.În zilele următoare procesul a continuat în alte raioane.

Comentând plecările precedente din PDM la Pro Moldova și PP ȘOR, vicepreședinta parlamentului democrata Monica Babuc a spus că se zvonește precum că acești deputați ar fi fost plătiți cu sume de la 250 la 500 de mii de euro. Andrian Candu i-a solicitat dovezi. Tot el a declarat că Vlad Plahotniuc l-a susținut pe Pavel Filip la șefia partidului abandonat, în timp ce Monica Monica Babuc a afirmat contrariul.

Acestea sunt împrejurările în care „a luat foc” apelul grupului Pro-Moldova la crearea unei coaliții în Parlament pentru demiterea guvernului Chicu, pe care îl acuză de eșec în „gestionarea crizei din sănătate” și de abatere „de la cursul european”.

Platforma DA a declarat că este gata să participe, în Parlament, la un vot de demitere a Guvernului Chicu și la instalarea unui nou Executiv. Totodată, formațiunea declară că e gata de guvernare, luând în considerare faptul că în acest an nu pot fi organizate alegeri parlamentare anticipate. Totodată, Platforma DA refuză însă ideea „unor compromisuri toxice” pentru a crea noi alianțe.

Și partidul „Șor” a anunțat că va sprijini o eventuală decizie de a demite Guvernul condus de Ion Chicu și va vota un nou cabinet de miniștri. Totodată, formațiunea spune că nu intenționează să formeze o coaliție de guvernare. Într-un comunicat al formațiunii se spune că „în loc să soluționeze problemele urgente ale cetățenilor, Guvernul contribuie la hoții, instaurarea unui regim dictatorial și se ocupă de organizarea campaniei preelectorale a lui Igor Dodon. În această situație, opoziția trebuie să acționeze împreună pentru a demite acest guvern periculos”.

La scurt timp după ce partidele parlamentare de opoziție (Șor, PAS și Platforma DA) și-au exprimat disponibilitatea de a vota pentru demiterea actualului Executiv și învestirea unui Guvern nou, liderul grupului parlamentar Pro Moldova Andrian Candu a precizat că Republica Moldova are nevoie de un premier apolitic, „integru și cu autoritate în societate, care să vină la Guvern cu o echipă de profesioniști, dedicată agendei adevărate a țării și necesităților oamenilor. Nu vrem alianțe noi, nu vrem posturi, nu vrem indulgență, vrem să ne așezăm împreună, să decidem de comun acord cum demitem Guvernul, cum investim un nou executiv, care sunt acțiunile prioritare pentru perioada de criză, ce facem să ajutăm oamenii și economia, cum scoatem țara din izolare internațională și recuperăm încrederea partenerilor de dezvoltare”.

Deși pentru PAS încă nu există o claritate în modul în care se va vota pentru demiterea Guvernului Chicu și cine va vota pentru instaurarea altui cabinet de miniștri, Maia Sandu a tras acea „linie roșie” peste care nu se va trece. Ea spune că PAS nu va purta discuții cu deputații din fracțiunea Partidului Politic Șor. Pe lângă aceasta, „e mai ușor, probabil, să se găsească soluția pentru demisia Guvernului, este mai complicat să se găsească voturi pentru un Guvern de treabă și așa cum e destul de complicat procesul, va trebui să ne axăm pe partea asta. Când vom găsi această soluție, atunci vom reveni și la subiectul moțiunii”, a adăugat Maia Sandu.

Și liderul Platformei DA Andrei Năstase, întrebat cine vor fi deputații care vor vota pentru un nou cabinet de miniștri în cazul demiterii actualului Guvern, a plasat responsabilitatea pe aceeași „ipotetică majoritate”, care, însă, ar vota mai întâi de toate un set de legi care să susțină hotărârea Parlamentului emisă pe opt iunie 2019 prin care Republica Moldova a fost declarată stat capturat.

Aflat pe terenul advers al acestei confruntări, PDM nu a manifestat  nicio mișcare vizibilă de contrapunere, lăsându-i în prim-plan pe socialiști.

Liderul lor informal, Igor Dodon, pentru care deputatul Vasile Bolea vrea să modifice legislația în așa mod, încât președintele țării să poată fi membru al partidului care l-a înscăunat, a convocat Consiliul Suprem de Securitate, pentru a contracara „unele mișcări (...) ale unor deputați”. Igor Dodon afirmă că în spatele plecării deputaților PDM ar sta Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, ambii anunțați în căutare internațională de autoritățile de la Chișinău și despre care Igor Dodon a vorbit în repetate rânduri că ar fi interesați în destabilizarea situației politice din Republica Moldova, pentru că cei doi ar fi implicați în frauda bancară și ar avea interese la Aeroportul Chișinău.

După ședință, el a reiterat că organele de anchetă au avansat în investigarea jafului bancar din 2014, iar în câteva săptămâni compania ”Avia Invest” ar putea retroceda Aeroportul Internațional Chișinău în gestiunea statului. Pe de altă parte, președintele Comisiei parlamentare care a anchetat concesionarea Aeroportului, Igor Munteanu, spune că așteptările lui Igor Dodon sunt prea optimiste și nu ar fi prima dată când după asemenea declarații să nu urmeze nimic, iar compania are mari șanse de câștig din cauza erorilor comise de actuala guvernare.

Totalurile CSS nu au avut niciun impact în spațiul pubic și în episodul ordinar, de a doua zi, al mesajelor televizate „Președintele răspunde” Igor Dodon a reluat exercițiul de consolidare a stării morale a democraților, afirmând că actuala majoritate este o „majoritate parlamentară solidă”. Dânsul a vorbit despre încercările grupului Candu și ale PPȘ de a corupe primari PDM cu 10 mii de dolari, consilieri locali cu o mie și consilieri raionali cu 20-30 mii lei. Avându-i drept auditoriu-țintă pe democrați, președintele le-a amintit despre contrapunerea dintre Voronin și Filat în 2010, între care a jucat Plahotniuc: „Acum unde sunt ei și partidele lor?”, i-a speriat Igor Dodon.

Cu toate eforturile liderului informal al PSRM de a le împrospăta partenerilor minoritari ai partidului „sentimentul dragostei”, vorba lui Dumitru Diacov, secretarul general al partidului Alexandru Jizdan spune că Partidul Democrat din Moldova este deschis spre discuție cu partidele de dreapta. În cadrul dezbaterilor „Alegeri parlamentare anticipate și/sau schimbarea Guvernului: probabilitate, riscuri, beneficii” de la IPN el a menționat că Partidul Democrat din Moldova nu își dorește și nu va susține organizarea unor alegeri anticipate în Republica Moldova, în schimb, va accepta discuții politice care ar aduce o stabilitate. „Noi suntem gata să discutăm cu partenerii din Parlament din blocul ACUM, dacă el mai există”, a notat el.

În cadrul acelorași dezbateri, Ion Terguță, secretar general al Platformei DA susține că alegerea unui nou Parlament ar fi „soluția perfectă”, însă, din punct juridic și legal, acest lucru nu poate fi organizat în timpul apropiat. Ion Terguță afirmă că alegeri anticipate își doresc și cei din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în contextul în care criza economică și consecințele pandemiei încă nu au fost simțite pe deplin de societate.

El s-a referit și la escapadele televizate ale președintelui Igor Dodon împotriva oponenților săi invizibili: „Igor Dodon știe foarte bine că are în spate doi foști parteneri care îi numără zilele și acesta este Plahotniuc și Șor, vedem această dispută la televizor în fiecare zi cu amenințări din ce în ce tot mai directe, din ce în ce tot mai „groaznice”, iar unica soluție a lui Dodon sunt alegerile anticipate și sigur că Partidul Socialiștilor și-ar dori foarte mult”.

TOP II Pe drumul pavat cu bune intenții În ajunul încheierii stării de urgență Guvernul a găsit de cuviință să marcheze 6 luni de la investire. Echipa a fost aliniată la Președinție și felicitată, iar premierul a mulțumit cetățenilor pentru susținere și a anunțat că va prezenta, marți, un raport pentru jumătate de an de activitate.

Invitat la un post de televiziune, Ion Chicu a folosit ocazia să pună accentul pe perioada stării de urgență, spunând că „guvernul acesta trebuie de descântat pentru că i-au căzut toate belelele de când a fost declarată Independența Republicii Moldova”. El a sugerat indulgență/compasiune/înțelegere pentru cabinetul de miniștri, deoarece „ stare de urgență pe așa motive niciodată nu a fost”, fără a ține cont de faptul că pandemia a devenit durerea de cap a tuturor guvernelor lumii anume pe motiv că nimeni nu are scheme și soluții gata.

În realitate, Guvernului „tehnocrat” i s-au cerut chestiuni mai puțin epice decât a purta răspundere pentru toate belelele și, nici pe atâta, pentru apariția pandemiei, împotriva căreia alte state arată mai multă organizare și, principalul, întreprind acțiuni plauzibile și clare pentru societate.

Chiar în plenul Parlamentului opoziția s-a indignat că Guvernul solicită instituirea stării de urgență fără a întocmi un plan de activitate, în care instituțiile relevante să știe ce au de făcut. Sub paravanul stării de urgență s-a încercat, în viziunea deputatului Alexandru Slusari, activarea unor scheme economice obscure cu duty-free și țigări. În altă ordine de idei, starea lucrurilor a arătat că afirmațiile oficialilor date la televizor despre echiparea medicilor și spitalelor nu sunt totdeauna argumentate. Prin Consiliul Audiovizualului s-a încercat impunerea ca presa să reflecte doar punctul de vedere exprimat de autorități, ceea ce a fost înțeles ca o tentativă de a introduce cenzura. Pe tot parcursul stării de urgență, jurnaliștii nu au avut posibilitatea să pună întrebări pe viu, și doar în câteva cazuri on-line. Chiar de Ziua Libertății Presei celula de criză a jurnaliștilor a blamat lipsa accesului mass-media la informațiile de interes public. În replică, premierul Ion Chicu a atacat dur jurnaliștii și chiar i-a amenințat pe patronii media că își vor pierde businessul.

Procurările guvernamentale făcute fără licitații – pentru rapiditate – au venit cu viteza melcului și, colac peste pupăză, au fost criticate, cum a fost în cazul măștilor de protecție – pentru scumpete. În paralel, presa a relatat că agenți economici autohtoni sunt în stare să producă și măști de protecție, și viziere, și costume de protecție. Ultimele, fără pretenție de a fi de uz medical, erau exportate, ceea ce mai n-a deturnat lucrurile pe pista falsă a unei anchete împotriva producătorului.

”În general, niciun guvern nu a acționat și nu a activat în asemenea circumstanțe, niciun guvern prin intermediul Comisiei Situații Excepționale nu a trebuit două luni zi la zi să gestioneze lucrurile înlocuind Parlamentul, aprobând decizii care au o putere de lege. De aceea, niciun guvern ca ăsta nu avut practic în fiecare zi soarta să aleagă între scenarii proaste și scenarii foarte proaste”, a relevat premierul.

Referindu-se la cele 6 luni ale Guvernului Chicu, deputatul PAS Dumitru Alaiba a trecut în revistă cele mai însemnate 10 eșecuri, în viziunea lui: 1. Cea mai mare rată de infectare cu Covid-19 a personalului medical din lume; 2. Niciun efort real pentru menținerea locurilor de muncă și suportul micilor antreprenori în timpul pandemiei.3. Colapsul relațiilor cu UE. 4. Ratarea finanțării externe.5. Negocierea unui acord de împrumut cu Rusia neconstituțional.6. Zero progres pe reforma justiției. 7. Atacuri grosolane asupra presei și lipsă de transparență.8. Reluarea contrabandei cu țigări și a schemelor.9. Niciun progres pe investigarea marilor dosare de corupție.10. Eșecul de a rezista imixtiunilor președintelui Igor Dodon.

Altă viziune a prezentat președintele Igor Dodon, care a lăudat cabinetul de miniștri, spunând că în fruntea executivului se află o echipă profesionistă, formată de oameni responsabili, care au făcut față multor provocări. „La marea majoritate a indicatorilor suntem plasați mult mai bine decât marea majoritate a statelor Uniunii Europene”, a afirmat președintele.

În disonanță cu această apreciere, doctorul în medicină, chirurg endoscopist la Spitalul Cancelariei de Stat, unde sunt tratați și bolnavii de coronavirus, Alexandru Danci consideră că acțiunile antiepidemice care s-au organizat în Moldova au fost haotice. „Spitalele practic au fost închise, însă populației așa și nu i s-a explicat ce să facă. Sunt mulți bolnavi care au trăit în această carantină suferind de alte afecțiuni”. În opinia lui, acești pacienți sunt victime colaterale ale coronavirusului.

Lozinca: „Toți trebuie să stea acasă” este totalmente neîntemeiată, crede medicul, și denotă o mare panică. În primul rând, nu toți au stat acasă. În al doilea rând, acest „stat acasă” a înrăutățit foarte multe lucruri. În special, este afectată imunitatea... Medicii de familie ofereau consultații doar la telefon. Îmi imaginez foarte vag, cum poți consulta la telefon un om care are dureri”, susține doctorul în medicină.

În altă ordine de ide, medicul dezaprobă anularea procedurii obișnuită de organizare a licitațiilor. Foarte multe achiziții s-au făcut la prețuri exagerate și nu sunt niciun fel de comisii care ar verifica aceste lucruri. Deci, noi vorbim în acest caz despre corupție, abuz de serviciu ș.a. Nimeni nu are acces la documente. Cred că în acest caz sunt motive pentru o investigație serioasă din partea organelor competente”, menționează Alexandru Danci.

Cât privește statistica coronavirusului în Moldova, medicul crede că „oamenii care se ocupă acum de aceasta nu au suficiente studii speciale. Mai este și interesul egoist. Poți manipula societatea cu aceste cifre. Eu insist asupra necesității de a efectua o expertiză statistică la nivel de Guvern și Minister, pentru a putea estima astfel de afirmații”, opinează doctorul.

În contextul modului de gestionare a situației de criză, IPN a readus în spațiul public cazul lui Anatol Ciubotaru, care a fost demis din funcția de director al Spitalului pentru că a testat la un laborator privat medicii care lucrau cu bolnavii din secția de terapie intensiva, infectați cu coronavirus. La doar câteva zile membrii Guvernului au fost testați de coronavirus în mod privat în același laborator. Între timp, Anatol Ciubotaru a fost angajat de Centrul de diagnosticare și triere a pacienților infectați cu COVID-19 din Hanovra, Germania pentru a se ocupa de prevenirea îmbolnăvirii medicilor din această unitate spitalicească.

Reprezentanții opoziției au criticat guvernarea că nu a reușit să administreze corect această criză și că la finalul a 60 de zile de izolare și sacrificii din partea populației, numărul de contaminări este în creștere. „Noi suntem într-un mănunchi de crize gestionate extrem de prost de către acest Guvern, aceasta se simte la nivelul societății și întreg Parlamentul este conștient de faptul că acest Guvern trebuie să plece”, a declarat Ion Terguță, secretar general al Platformei DA.

Pe de altă parte, șeful executivului Ion Chicu a susținut că opoziția are partea ei de vină, că a pus la îndoială legalitatea amenzilor date de forțele de ordine, ba le-a și contestat la Curtea Constituțională.

Evenimentele săptămânii, succint

GUVERN/COMISIA PENTRU SITUAȚII EXCEPȚIONALE

Fără stare de urgență, dar și fără de relaxare.

„Nimeni nu e uitat, nimic nu se uită”. Veteranii au protestat în Piața Marii Adunări Naționale

ALEGERI PREZIDENȚIALE

Cu „oleacă” departe nu ajungi – Parlamentul nu a executat o serie de decizii ale CC

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Pandemia a schimbat cursul vieții și abordările esențiale. Sindicatele vor statut de boală profesională pentru COVID-19

Măsurile de stimulare materială a angajaților statului din prima linie, prioritar personalul medical, vor fi continuate.

Serviciile medicale sunt reluate treptat

ECONOMIA

După izolare, problema onorării contractelor. Businessul e într-un cerc vicios

Inflația înregistrează cote mai joase în țara noastră pentru a patra lună consecutiv

EDUCAȚIE

Guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la anularea organizării și desfășurării examenelor naționale

AJUTOARELE INTERNAȚIONALE

„Mulțumim, România!”

„S-ar putea ca marele beneficiar să nu fie cetățeanul”

FINANȚELE

Fără povești cu „creditul roșu”. Nu se mai aude nimic despre renegocierea unui credit controversat

Bani pentru sănătate și mediul de afaceri din Europa

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Lipsa culturii democratice compromite totul, le-a spus moldovenilor Buquicchio

JURISPRUDENȚA

Cine a șuierat în biserică? Ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a cerut inițierea procedurii disciplinare împotriva unui judecător constituțional

Adio, privilegii Recent, Comisia Juridică a Parlamentului a dat aviz pozitiv unui proiect de lege ce prevede majorarea vârstei de pensionare a judecătorilor

GAGAUZ-YERI

Adunarea Populară din UTA Găgăuzia a refuzat să aloce 5,6 milioane de lei pentru construcția unui nou bloc al Liceului Teoretic „M. Eminescu” din Comrat

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Cinci falsuri, în viziunea proiectului Disinfo.md, promovate de către autoritățile separatiste de la Tiraspol

VIAȚA BATE FILMUL

Aliniere, jentilmoni! Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a stabilit că șeful statului a folosit un limbaj sexist

II. Evenimentele săptămânii, detaliat

GUVERN/COMISIA PENTRU SITUAȚII EXCEPȚIONALE

Fără stare de urgență, dar și fără de relaxare. După declarațiile de anticipare ale președintelui Igor Dodon și premierului Ion Chicu, Comisia pentru Situații Excepționale și-a încheiat activitatea pe data de 15 mai. Modificarea în cauză a avut loc, deși directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună, declara zilele trecute că Republica Moldova se află în continuare pe curba ascendentă de creștere a numărului de contaminărilor și nu se știe când va atinge vârful.

Referindu-se la anumite aspecte ale pandemiei în țara noastră, Nicolae Furtună a afirmat că uneori politicienii înșiși, prin acțiunile lor, au indus stare de incertitudine și au transmis publicului mesaje duplicitare. În vizor a intrat președintele Igor Dodon care a spus că la această etapă în Republica Moldova nu există o normă prin care se impune purtarea măștilor de protecție. Dânsul nu poartă masca de protecție și nici mănuși atunci când „merge la întâlnirile cu cetățenii în teritoriu”. Întrebat de ce nu păstrează distanța socială la evenimentele la care participă, Igor Dodon, nu a oferit un răspuns clar.

Nicolae Furtună a explicat că se revine la prevederile din Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice, care din punct de vedere juridic și de aplicare a măsurilor de sănătate publică, sunt aceleași restricții pe care le cunoaștem din perioada situației excepționale. „În raport cu aspectele de adaptare, relaxare, reluare a activităților ele se vor fi aplicate gradual în funcție de evoluția situației epidemice”.

Nicolae Furtună a mai spus că incidența de infectare și mortalitate, raportate la un milion de populație, sunt comparabile sau mai mici decât în țările din regiune. Totuși, din datele cu care operează autoritățile de la Chișinău rezultă că Republica Moldova la capitolul incidența de contaminare se află sub Rusia, dar are dublu față de România și de trei-patru ori mai mult decât Polonia, Ucraina și Ungaria.

De asemenea, autoritățile au permis reluare serviciilor de coafură și frizură. Astfel, frizeriile vor putea activa, însă în baza a câtorva reguli impuse printr-o hotărâre a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică.

Totodată, primul ministru a relatat despre un „atac concertat cu noutăți false” în mediul online despre presupusa ridicare a multor restricții. Fără a intra în detalii, el a spus că atacurile informaționale și-ar avea originea în străinătate, iar posibilitățile „serviciilor” moldovene de a reacționa sunt limitate.

„Nimeni nu e uitat, nimic nu se uită”După cum au anuțat în ajun, un grup de veterani ai războiului de pe Nistru și din Afganistan au organizat un protest duminică, 17 mai, în centrul capitalei. Deși manifestația nu a fost autorizată, poliția a stablit că la întrunire au participat circa 200 de manifestanți, ceea ce presupune sancțiuni.

Cu toate că premierul Ion Chicu a făcut un apel în care a spus că înțelegerile convenite pe 2 martie sunt în curs de realizare, protestatarii au reiterat cererile sociale, precum majorarea plăților până la trei mii de lei pentru indemnizații, asigurarea cu poliță de de sănătate gratuită. Ulterior, protestatarii au cerut demisia președintelui și a Guvernului, dizolvarea Parlamentului și alegeri parlamentare anticipate.

ALEGERI PREZIDENȚIALE

Cu „oleacă” departe nu ajungi În perspectiva alegerilor prezidențiale, pentru care în Parlament a fost înregistrat un proiect de hotărâre ce prevede organizarea lor în data de 1 noiembrie 2020, ex-președintele CC Alexandru Tănase atrage atenția că doar o parte din adresele emise de înalta curte în data de 13.12.16 au fost executate de către Parlament, dar și acestea în mod formal, pentru bifă.

În special, expertul subliniază că: 1. Nu a fost reglementată până la capăt procedura de examinare a contestațiilor pentru diverse tipuri de scrutine; 2. Mecanismul de votare în străinătate a rămas in linii mari același; 3. Nu au fost introduse sancțiuni pentru implicarea cultelor religioase în campaniile electorale; 4. Legislația cu privire la răspunderea radiodifuzorilor în perioada campaniilor electorale nu a fost revăzută substanțial.

Alexandru Tănase accentuează că loialitatea constituțională constă în atașamentul sincer față de regulile, principiile și valorile constituționale și excluderea oricăror acțiuni sau inacțiuni de natură să le afecteze. În cazul dat, aceasta ar însemna ca probleme semnalate trebuie să fie executate integral.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Pandemia a schimbat cursul vieții și abordările esențiale. În condițiile când în Republica Moldova fiecare al patrulea medic a contractat infecția cu noul coronavirus, Federația Sindicală “Sănătatea” din Republica Moldova a înaintat o scrisoare deschisă către autoritățile de diferite niveluri, prin care solicită ca virusul COVID-19 să fie recunoscută drept o boală profesională, iar urmașii victimelor acestei boli să beneficieze pensie de urmaș.

Reprezentanții sindicatelor solicită ca lucrătorii medicali, care participă la lichidarea consecințelor COVID-19, dar și urmașii lor să beneficieze de dreptul la asistență medicală și medicamente gratuite, cu acoperire din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală. Ei mai vor ca lucrătorii din ramura sănătății care execută, conduc sau coordonează misiuni și sarcini de serviciu în condiții de pericol deosebit, să beneficieze de un spor de până la 100%, calculat la salariul de bază, și de bilete anuale pentru reabilitare medicală în instituțiile balneosanatoriale.

Anterior, pe 28 aprilie curent, Federațiile Sindicale din Europa au înaintat o scrisoare deschisă către comisarul european pentru locuri de muncă, Nicolas Schmit, prin care au solicitat ca virusul COVID-19 să fie recunoscută drept boală profesională. Deși Republica Moldova nu face parte și este un beneficiar al programelor UE, Federația Sindicală „Sănătatea” din Republica Moldova s-a alăturat solicitării.

Măsurile de stimulare materială a angajaților statului din prima linie, prioritar personalul medical, vor fi continuate. Este vorba despre acordarea unui salariu de bază suplimentar, precum și despre indemnizația unică de 16 mii de lei, în cazul infectării cu coronavirus a angajaților statului în timpul serviciului. Despre aceasta a anunțat premierul Ion Chicu după ultima ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale.

Serviciile medicale sunt reluate treptat După ședința Comisiei pentru Situații Excepționale din 15 mai, ministra sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu, a declarat că sunt reluate examenele medicale cu scop profilactic în condiții de ambulator. Este vorba despre activități consultative diagnostice și de tratament, activități planificate de screening și de imunizare.

Se reiau consultațiile ce țin de trimiterea spre expertizare primară și reexpertizare a cazurilor ce întrunesc criteriile de determinare a gradului de dizabilitate. La fel și serviciile medicale stomatologice, care până acum erau acordate doar în cazuri de urgență, precum și consultațiile programate.

ECONOMIA

După izolare, problema onorării contractelor. În opinia experților, în cel mai scurt timp antreprenorii se pot aștepta la un val de milioane de pretenții. Timp de două luni, din cauza restricțiilor introduse de autorități în scopul luptei cu pandemia de coronavirus, companiile moldovenești se confruntă cu probleme mari la onorarea contractelor.

Una dintre metodele de a apăra businessul de riscuri în cazul neîndeplinirii angajamentelor contractuale, ar fi să demonstreze că acesta este rezultatul evenimentelor ce nu puteau fi prezise și înfruntate (așa-numita forță majoră). Însă este complicat să faci asta în cazul unui sau altui contract, deoarece în legislația moldovenească noțiunea în cauză nu este explicită, iar unele norme contravin altora.

Inflația înregistrează cote mai joase în țara noastră pentru a patra lună consecutiv. Mai exact, în luna aprilie a scăzut până la 5,4% anual, cu 2,2 p.p. mai puțin decât la finele anului 2019. La fel, prețurile la produsele alimentare s-au redus în ultimele patru luni și au coborât sub 10% anual, însă continuă să rămână relativ ridicate. Datele sunt prezentate de expertul economic Veaceslav Ioniță, care e convins că în următoarea perioadă ar trebui să ne așteptăm la noi reduceri de prețuri. Potrivit expertului, scăderea inflației se datorează perioadei începutului de an, iar prețurile la produsele alimentare, odată cu apariția roadei noi, vor continua să scadă.

EDUCAȚIE

Guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la anularea organizării și desfășurării examenelor naționale pentru anul de studii 2019-2020, ce urmează să fie aprobat de Parlamentul Republicii Moldova. Sesiunea de bacalaureat-2020 va fi anulată, iar diplomele de absolvire vor fi eliberate în baza mediilor anuale pe perioada studiilor de liceu. Anterior, MECC a anunțat că  în legătură cu pandemia COVID-19 și instituirea stării excepționale care a avut impact asupra desfășurării procesului educațional din Republica  Moldova, elevii claselor a 4-a și a 9-a vor fi scutiți de testele și examenele naționale. Anul de studii 2019-2020 continuă la distanță și se va încheia pe 29 mai, fără careuri și manifestări festive.

AJUTOARELE INTERNAȚIONALE

„Mulțumim, România!” Misiunea medicală umanitară română „România pentru Moldova” și-a încheiat activitatea în spitalele din Chișinău, Cahul și Bălți, ca parte a sprijinului oferit de România Republicii Moldova pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Potrivit Ambasadei României în Republica Moldova, personalul medical român s-a integrat în activitatea zilnică a unităților spitalicești în care a fost repartizat, participând la cel mai înalt nivel profesional la evaluarea clinică și paraclinică a pacienților, nursingul acestora, administrarea tratamentelor, monitorizare, intervenții medicale specifice și suport psihologic. Personalul medical român a avut o comunicare excelentă și eficientă cu colegii din Republica Moldova pe parcursul întregii perioade a misiunii, se menționează în comunicat.

Medicii au fost salutați de premier în Piața Marii Adunări Naționale. Compozitorul de talie universală Eugen Doga, prezent la ceremonie, a remarcat că să fi fost evenimentul anunțat din timp, piața ar fi fost plină de lume. Același lucru l-a spus și Dorin Chirtoacă în fruntea unui grup de unioniști, care au manifestat în preajmă.

Conform datelor de duminică, patru membri ai echipei române, toți din Oradea, deja acasă, au fost testați pozitiv COVID-19. Dumnezeu să fie milos cu ei.

„S-ar putea ca marele beneficiar să nu fie cetățeanul” În cadrul dezbaterilor publice „Culorile politice ale ajutorului internațional pe timpul pandemiei”, organizate de Agenția de presă IPN, Ilian Cașu, vicepreședinte al Partidului condus de Renato Usatîi, a spus că „în cazul în care regimul, Guvernul central este corupt, nu există stat de drept, nu există instituții care să intervină și să elimine aceste elemente de corupție, marele beneficiar nu este cetățeanul, chiar dacă toți donatorii își doresc acest lucru”...

Alexandru Fetescu, secretar general al Partidului Liberal Democrat, a declarat că majoritatea ajutoarelor internaționale vin pentru a susține cetățenii Republicii Moldova și nu structurile statului. Potrivit lui, ele sunt adresate cetățenilor, însă în condițiile unor campanii, oamenii nu resimt acest ajutor internațional. Mai mult ca atât, se apropie și anumite exerciții electorale”.

FINANȚELE

Fără povești cu „creditul roșu” Dacă la începutul săptămânii guvernarea în frunte cu președintele Igor Dodon manifesta hotărârea de a iniția renegocierea împrumutului de 200 de milioane de euro cu Federația Rusă, la sfârșitul ei, nici după ședința Consiliului Suprem de Securitate, nici după întâlnirea cu deputații democrați, secundat de premierul Ion Chicu nu s-a dat vreun indiciu că acest subiect are vreo continuare.

Bani pentru sănătate și mediul de afaceri Între timp Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) a aprobat marți, 12 mai, un împrumut de 70 milioane de euro pentru a sprijini sectorul de sănătate și mediul de afaceri din Republica Moldova.

... ca răspuns la provocările pandemiei Alte 52,9 milioane de euro Republica Moldova urmează să le primească cu titlu de împrumut de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Băncii Mondiale, pentru a răspunde la provocările pandemiei COVID-19. Guvernul deja a aprobat proiectul pentru ratificarea acordului de finanțare, care urmează să fie expediat Parlamentului.

... pentru lichidarea efectelor economice ale pandemiei Joi, Parlamentul European a aprobat asistența de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, despre care s-a vorbit anterior, bani destinați combaterii efectelor economice ale pandemiei. Suma face parte din pachetul financiar de trei miliarde de euro, alocat țărilor candidate și statelor partenere în politica de extindere și cea de vecinătate. Prima tranșă a fondurilor ar putea fi transferată chiar în cursul lunii mai.

... pentru tehnică agricolă Subiectul a apărut în spațiul public datorită controversei între vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari și ministrul agriculturii Ion Perju. Deputatul i-a imputat ministrului că Republica Moldova ar putea pierde un credit avantajos, în valoare de 18.647.283 dolari pentru procurarea tehnicii și echipamentului agricol pentru agricultura post-recoltare, oferit de Japonia.

... cu destinație macrofinanciară Deși Ion Chicu susținea că din cele 8 condiționalități înaintate în ultimele luni de Uniunea Europeană pentru a debloca 30 de milioane de euro, Republica Moldova le va îndeplini pe cele care corespund intereselor ei, democrații au insistat să fie adoptate, în regim prioritar, proiectele de legi care corespund condițiilor pentru acordarea celei de-a doua tranșe din asistența macrofinanciară.

Cu un apel similar către deputați a venit șilidera PAS, Maia Sandu, îndemnându-i să îndeplinească cât mai rapid cele cerute de UE pentru debursarea a 30 de milioane de euro.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Lipsa culturii democratice compromite totul După ce președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a alertat săptămâna trecută partenerii externi ai Republicii Moldova cu privire la tensiunile în jurul CC, președintele Comisiei de la Veneția a venit cu un răspuns. „Într-o țară democratică, toate instituțiile de stat și șefii acestora trebuie să-și respecte propriile prerogative, obligații și competențe, precum și să le recunoască și să le respecte pe cele alte altor instituții. Acestea trebuie să manifeste reținere instituțională adecvată, să observe procedurile relevante cu bună credință și să dea dovadă de respect reciproc. În cazul în care aceasta nu se îndeplinește, dacă există lipsă de cultură democratică și maturitate, funcționarea instituțiilor statului este compromisă și progresul democratic, civil și economic al societății este pus în pericol”, se spune în mesajul lui Gianni Buquicchio către Domnica Manole.

JURISPRUDENȚA

Cine a șuierat în biserică? Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a cerut inițierea procedurii disciplinare în privința judecătorului Curții Constituționale, Nicolae Roșca, pentru că acesta a spus „Noi nu am murit nici după dispariția unui miliard din bugetul de stat și nu vom muri nici după aceste 200 de milioane”.

„Afirmația făcută de dl N. Roșca este una inadmisibilă pentru statutul și funcția de judecător al Curții Constituționale, aducând atingere gravă imaginii Curții Constituționale și din considerentele menționate”, se menționează în Nota informativă a proiectului propus de MJ.

Adio, privilegii Recent, Comisia Juridică a Parlamentului a dat aviz pozitiv unui proiect de lege ce prevede majorarea vârstei de pensionare a judecătorilor, mărirea stagiului de cotizare și anularea indemnizației la plecarea din funcție, indemnizație ce constituie câteva sute de mii de lei în funcție de anii munciți.

Începând cu 1 iulie 2020, urmează să fie stabilită vârsta de pensionare pentru judecători – 50 de ani și șase luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Ulterior, în fiecare an, vârsta de pensionare pentru magistrați se va majora cu jumătate de an, până la atingerea vârstei standard de pensionare de 63 de ani, în 2045. Pentru judecători se stabilește vechimea în muncă generală de cel puțin 20 de ani și jumătate și vechimea în muncă în funcția de judecător de cel puțin 13 ani. Ulterior, în fiecare an vechimea generală și vechimea în muncă în funcție de magistrat se majorează cu șase luni anual, până la atingerea vechimii în muncă generale de 34 de ani și vechimii în muncă în funcție de judecător de 15 ani.

În legătură cu inițiativa executivului de a exclude o serie de beneficii la pensionare în cazul magistraților, mai mulți judecători au depus cereri de plecare din sistem.

GAGAUZ-YERI

Adunarea Populară din UTA Găgăuzia a refuzat să aloce 5,6 milioane de lei pentru construcția unui nou bloc al Liceului Teoretic „M. Eminescu” din Comrat, alături de guvernul României, care este gata să contribuie cu 15 milioane de lei.

În cadrul dezbaterilor, deputatul Gheorghii Leiciu a propus ca autoritățile de la Comrat să solicite un ajutor financiar în acest sens din partea Guvernului de la Chișinău. La rândul său, deputatul Serghei Cimpoieş a menționat că bugetul UTA Găgăuzia este prea mic, iar cheltuielile pentru întreținerea instituțiilor de învățământ trebuie optimizate.

Doar opt membri ai Adunării Populare din UTA Găgăuzia au votat pentru alocarea resurselor financiare.

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Cinci falsuri, în viziunea proiectului Disinfo.md, promovate de către autoritățile separatiste de la Tiraspol: 1 – Chișinăul ar fi cerut Ucrainei să închidă toate punctele de trecere a frontierei pe segmentul transnistrean și blochează importul de medicamente și computere în regiunea transnistreană; 2 – Chișinăul continuă blocada bancară; 3 – Chișinăul refuză convocarea grupurilor de experți pe domeniul bancar; 4 – Conducerea Republicii Moldova are o abordare ultimativă, potrivit căreia procedurile de import a medicamentelor spre regiunea transnistreană trebuie privite prin prisma procesului de reintegrare; 5 – Viceprim-ministrul Cristina Lesnic s-a pronunțat împotriva deschiderii unui laborator COVID-19 la Tiraspol și calitatea testelor rusești.

VIAȚA BATE FILMUL

Aliniere, jentilmOni! Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a stabilit că șeful statului a folosit un limbaj sexist într-un episod al emisiunii sale „Președintele răspunde”. Potrivit Doinei Gherman, deputată PAS, care a sesizat Consiliul, formulările folosite ca „bărbați”, „gentilmoni” în raport cu „o doamnă” trimisă „mai departe” sunt considerate inadmisibile în contextul unui discurs politic democratic, întrucât creează „impresia greșită precum că doamnele, în general, au nevoie de tutelare și protecție”.

În legătură cu decizia, președintele Igor Dodon a adus mulțumiri Domnului, că „noi trăim într-o țară și în vremuri când încă există noțiunea de bărbat și femeie, de tată și mamă, de familie tradițională”, fără a preciza dacă își va cere scuze publice sau nu, așa cum i-a recomandat Consiliul. (Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii este o autoritate publică autonomă, imparţială şi independentă, creată în 2013, membrii căruia sunt numiți de Parlamentul Republicii Moldova – n.r.)

Subiecte de urmărit

În condițiile când dezintegrarea PDM ar putea să rezulte în destrămarea majorității parlamentare și o nouă criză politică, cum se va răsfrânge aceasta asupra alegerilor prezidențiale, în timp ce viața contribuabilului de rând e axată pe realități banale de existență.

Anul de studii în școli fără examene, fără bac... Reacția părinților, societății civile, elevilor. Ce soluții se pregătesc pentru învățământul superior?

Relansarea economiei în codițiile menținerii pericolului de infectare cu COVID-19. Propunerile autorităților, părerea mediului de business, părerea contribuabilului

Examenul pentru sistemul medical, în primul rând, pentru cadrele medicale, care încă nu a luat sfârșit. Ce a înțeles societatea, autoritățile, medicii…

Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".