Durata de viaţă a persoanelor cu fibroză chistică sau mucoviscidoză este în creştere în Republica Moldova. Boală este ereditară, duce la boli respiratorii cronice, probleme de digestie şi creştere deficitară. Dacă cu 20 de ani în urmă bolnavii mureau în primii ani de viaţă, astăzi speranţa de viaţă a celor născuţi după anul 2010 este şi de 50 de ani, transmite Info-Prim Neo. Şefa Catedrei de pediatrie rezidenţiat din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, şefa Clinicii Pneumologie, Svetlana Şciuca, a declarat că la acest moment în Republica Moldova sunt 10 maturi diagnosticaţi cu fibroză chistică. Până nu demult, cel mai în vârstă bolnav de mucoviscidoză era un tânăr de 25 de ani, însă recent cu această maladie a fost diagnosticat un bărbat de 40 de ani. Bărbatul toată viaţa a suferit de sterilitate, iar în urma unui control amănunţit a fost diagnosticat cu fibroză chistică. Bărbatul nu ştia că este bolnav pentru că boala nu s-a manifestat sever. Svetlana Şciuca a declarat că pacienţii cu fibroză chistică cu manifestări severe, care au ajuns până la vârsta de 25 de ani, pot fi numiţi un succes enorm pentru Republica Moldova. „25 de ani de viaţă este un succes enorm în cazul pacienţilor cu fibroză chistică severă. Sunt 25 de ani de luptă continuă pentru viaţă. Mucoviscidoza a apărut acum 20 de ani, şi având cei 10 pacienţi adulţi, este un succes mare pentru Moldova. Totuşi nu exclud că la noi sunt pacienţi şi mai adulţi, dar noi nu-i cunoaştem din cauză că boala nu are manifestări severe. Sunt bărbaţi care suferă de sterilitate, iar această boală poate fi una din cauzele importante”, a mai specificat medicul. Svetlana Şciuca a declarat că la acest moment este în proces strategia de implementare a screeningului neonatal, care ar permite depistarea mucoviscidozei chiar din primele luni de viaţă. Republica Moldova va fi printre primele state care va implementa acest procedeu în următorii ani. Până la acest moment, acest tip de diagnostic a fost implementat în Franţa şi în câteva regiuni din Federaţia Rusă. Tratamentul fibrozei chistice este administrat toată viaţa, bolnavii însă nu prezintă capacităţi limitate de muncă. „Arată bine, fac studii, lucrează. Sunt şi pacienţi foarte gravi, din cauză că a fost descoperită tardiv boala sau o mutaţie gravă poate face ineficientă intervenţia terapeutică. Pentru a depista boala în rândul maturilor medicii de familie ar trebui să fie instruiţi în modalităţile de depistare prin testul sudorii. Părinţii care au copii mici trebuie să ştie că fibroza chistică se mai numeşte şi „boala copiilor săraţi”, astfel orice părinte poate simţi gustul sărat al copilului când îl sărută”, a mai spus specialistul. În Republica Moldova sunt înregistraţi 54 de bolnavi de fibroză chistică, dintre care 44 copii şi 10 maturi.