După Săptămâna Luminată, creştinii ortodocşi sărbătoresc Paştile Blajinilor, sau Paştile morţilor, sărbătoare dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor trecuţi la cele veşnice. Prima luni din a doua saptamână după Paşti este dedicată celor trecuţi în lumea drepţilor şi se mai numeşte Lunea Morţilor, Paştile Mortilor, Paştile Mici, Paştile Rohmanilor, Paştile Blajinilor sau Matcalăul. Potrivit legendelor, Blajinii sunt fiinţe mitice, miloase, devotate lui Dumnezeu şi care trăiesc pe Tărâmul Celălalt, dar păstrează legături cu pământenii. Se crede că ei provin din copii nebotezati morţi imediat după naştere. Se mai spune că Rohmanii sunt oameni vechi, care au o credinţă mai curată decât a actualilor pământeni. Legatura dintre pamanteni si Blajini se face de obicei la Pastele Blajinilor. Se crede că în această zi sufletele morţilor sunt slobode, de aceea se gătesc bucate multe şi alese, fiind împărţite, cu credinţa că morţii numai în această zi pot gusta din mâncărurile pregătite. Cine nu serbează şi nu dă morţilor de pomană vin morţii noaptea şi le cer. În această zi, sărbătorită în R.Moldova nu numai în Lunea morţilor, dar şi duminică, credincioşii depun ofrande pe morminte, înalţă rugăciuni şi fac sacrificii la mormintele morţilor din familie. În acest fel, oamenii îşi imaginează că petrec Paştile cu moşii şi strămoşii lor în lumea de aici, prin întoarcerea spiritelor acestora. Tradiţia este consemnată şi în cimitirele din Chişinău, unde în aceste zile se adună sute de mii de oameni, cei mai mulţi fiind în cimitirul “Sfântul Lazăr” de pe str. Doina şi la Cimitirul Central de pe str. Armenească.