În cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor locale generale, care s-a desfășurat pe 3 noiembrie, dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități mintale nu a fost asigurat pe deplin. S-a constatat lipsa actelor de identitate pentru unii beneficiari ai instituțiilor medicale sau rezidențiale. De asemenea, spațiile destinate votării erau inaccesibile pentru persoanele cu deficiențe locomotorii, iar în unele cazuri nu a fost asigurat secretul votului. Sunt constatările preliminare privind asigurarea dreptului la vot al persoanelor cu dizabilități în cadrul turului doi al alegerilor locale generale, prezentate Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova.
Într-o conferință de presă la IPN, Radu Bobeică, jurist IDOM, a declarat că în turul doi de scrutin, IDOM a monitorizat cum s-a asigurat dreptul la cot în patru instituții. Este vorba despre Centrul de plasament pentru persoane cu dizabilități din Brânzeni, raionul Edineț, Centrul de plasament temporar din Bădiceni, raionul Soroca, Centrul de plasament pentru fete din Hâncești și Spitalul de psihiatrie din orașul Codru. „O lipsire a dreptului la vot poate fi făcută doar de către instanța de judecată. Regula generală este că instituțiile psiho-neurologice trebuia să includă în listele electorale toate persoanele care erau rezidente în ziua votării”, a precizat Radu Bobeică.
La Spitalul de psihiatrie din orașul Codru în ziua de votării erau internate peste 600 de persoane. Au votat doar 24 din cele 27 incluse pe listele electorale. „Se prezumă că o parte din ele au fost lăsată să meargă la domiciliu să voteze sau o parte nu a vrut să voteze, dar este o rată foarte și foarte mică , de circa 4%. Totodată, observatorii noștri au constatat mai multe nereguli în cadrul procesului de vot”, a declarat Radu Bobeică. Este vorba despre lipsa materialelor informative despre procesul electoral, precum și faptul că unii beneficiari nu erau familiarizați cu privire la pașii de urmat în procedura de vot.
Alexandru Cebanaș, consultant al Programului de monitorizare și raportare, a declarat că în centrul din Bădiceni, din totalul de 384 de persoane, în turul doi au votat 54 de alegători, în comparație cu cifra de 74 câși au votat în turul întâi. Un neajuns la Bădiceni a fost faptul că urna mobilă a fost amplasată la etajul doi, în pofida recomandărilor. Aceasta a fost amplasată în biroul unui lucrător și acest fapt poate fi interpretat ca un impediment în cazul persoanelor care au reticență de a intra în acea încăpere. Cât ține de accesibilitate, nu au fost create toate condițiile necesare, prin faptul că urna era pusă la un nivel foarte jos, iar pentru a aplica ștampila, unii votanți practic s-au aplecat în genunchi.
În centrul de la Bădiceni, în jur de 55 de persoane nu aveau acte de identitate și în acest sens poate fi menționată o anumită restricție de a exercita dreptul la vot. „Aceasta este o problemă majoră pentru fiecare centru de plasament, deoarece în fiecare centru există persoane neidentificate în general, care nu au avut și nu au acte de identitate. Respectiv, nu putem vorbi despre posibilitatea acestor persoane de a-și exercita dreptul la vot. Cu atât mai mult că problema dată exista până la alegeri și, în opinia noastră, putea fi înlăturată”, a notat Alexandru Cebanaș.
Monitorizarea respectării drepturilor electorale în spitalele de psihiatrie și în centrele de plasament temporar pentru persoanele cu dizabilități în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie, precum și în cadrul turului doi al alegerilor din 3 noiembrie, a fost efectuată cu sprijinul financiar al Fundației Est-Europene și din resursele acordate de Suedia.
