Locuitorii regiunii transnistrene continuă să se confrunte cu numeroase provocări care țin de cunoașterea, înțelegerea și apărarea drepturilor omului. Printre cele mai încălcate drepturi în regiunea transnistreană sunt cele care prevăd libera circulație, educația și proprietatea. Dreptul la proprietate este puțin cunoscut și aplicat în regiunea transnistreană, iar garanții eficiente pentru respectarea și protecția acestui drept nu există. Constatările aparțin experților Asociației Promo-LEX, citați de IPN.
Promo-LEX a observat că incapacitatea protecției dreptului de proprietate este mai puternică și mai evidentă în cadrul așa-numitelor cauze penale inițiate de structurile de forță locale. Într-un caz monitorizat de avocații Promo-LEX, „organul de anchetă” din Tiraspol a sechestrat, în mai 2017, autoturismul de marcă Toyota care aparține cu titlu de proprietate unui bărbat din Chișinău. Sechestrul a fost aplicat în cadrul unei așa-numite cauze penale deschise în privința altei persoane decât proprietarul, care conducea autoturismul în baza unei procuri. Deși bărbatul din Chișinău, proprietarul autoturismului, nu are calitatea de bănuit în așa-numita cauză penală, mașina acestuia se află în continuare în parcarea miliției din Tiraspol, iar „judecătorii” din regiunea transnistreană refuză să-i accepte cererea de recuperare a autoturismului.
În august 2018, după ce a contestat ,,ordonanța organului de anchetă” de aplicare a sechestrului arbitrar, ,,instanța de judecată” a menținut definitiv aplicarea sechestrului, motivând că „deși juridic dreptul de proprietate aparține bărbatului de la Chișinău, în fapt titlul de proprietate aparține bănuitului”. În acest caz, asociația Promo-LEX a constatat că ,,instanțele de judecată” din regiunea transnistreană nu respectă standardele internaționale privind protecția proprietății, dar nici ,,legislația” locală nu este aplicată corect.
Pavel Cazacu, avocat Promo-LEX, menționează că sechestrul a fost aplicat de către anchetator. Însă, potrivit standardelor dreptului internațional, numai o instanță de judecată, în anumite situații excepționale, poate să intervină în dreptul de proprietate al unei persoane. Potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului, ,,sistemul judiciar” din regiunea transnistreană nu reflectă o tradiție juridică compatibilă cu Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În aceste condiții, aplicarea sechestrului de către o ,,instanță de judecată” locală reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului de proprietate, deoarece aceste ,,instanțe judecătorești” nu reprezintă ,,un tribunal stabilit prin lege”. Împuternicirea ,,organului de anchetă”, de aplicarea a sechestrului, organ care nu face parte din ,,sistemul judiciar”, arată cât de flagrantă este violarea dreptului la proprietate. În același timp, arată ineficiența mecanismelor de prevenire a încălcării dreptului de proprietate, pornind de la ,,cadrul legal” local.
Republica Moldova susține în continuare că nu poate face mai mult pentru că nu deține un control efectiv, iar Federația Rusă, care deține control, pasează responsabilitatea către autoritățile moldave. Potrivit Promo-LEX, administrația de facto de la Tiraspol, în urma creării unei ,,legislații” defectuoase și a unui ,,sistem judiciar” incompatibil cu Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, este direct responsabilă de situațiile în care persoanele devin victime ale abuzurilor, însă beneficiază de impunitate pentru faptele și abuzurile săvârșite.
