Dreptul la libertatea opiniei este parţial respectat în Republica Moldova. Cel mai frecvent se face referinţă la încălcarea acestui drept în campaniile electorale, în special pentru angajaţii din instituţiile de stat. Deşi teoretic aceştia au dreptul să-şi exprime opiniile politice, să susţină un anumit candidat, de facto aceştia sunt intimidaţi sau amenințați cu demisia. Arată studiul privind percepția respectării drepturilor omului, ediția 2021, al treilea realizat de Compania Sociologică CBS-AXA, la comanda Oficiului Avocatului Poporului, transmite IPN.
40% dintre respondenți sunt de părere că dreptul la informație, libertatea opiniei și dreptul la libera exprimare a jurnalistului sunt respectate, cu unele tendințe spre creșterea opiniei pozitive în raport cu datele studiilor anterioare. Totodată, se atestă percepțiile de risc în urma liberei exprimări. Circa 72% respondenți consideră că acest risc persistă în deplină sau careva măsură (68% în 2018 și 63% în 2016). Mai riscantă este exprimarea opiniei în raport cu conducerea statului, politicienii, oamenii bogați, corupția, mai puțin riscant – cu referire la religie, încălcări ale mediului și ale drepturilor omului.
În opinia a 2/3 respondenți, în Moldova femeile și bărbați au drepturi egale, iar fiecare al cincilea respondent consideră că situația bărbaților este oarecum mai bună decât situația femeilor. La evenimentul online de prezentare a studiului Vasile Cantarji, sociolog, Compania Sociologică CBS-AXA, a explicat că bărbaţii în ponderi mai semnificative în raport cu femeile consideră că sunt respectate drepturile precum libertatea de conştiinţă, gândire şi religie, la întruniri, la proprietate, la apă şi sanitaţie, iar femeile, la sănătate şi protecţie sociala.
„Locuitorii oraşelor sunt mai pozitivi în aprecierea respectării tuturor drepturilor omului în raport cu respondenţii de la sate. Respectarea drepturilor si libertăţilor este conştientizată de ponderi mai pronunţate ale persoanelor economic active, cele cu nivel înalt de educație și de bunăstare”, a spus Vasile Cantarji.
Situația pandemică a contribuit la înrăutățirea respectării anumitor drepturi, în special dreptul la sănătate și educație, dar și dreptul la libera circulație, la întruniri etc. În contextul pandemiei, vulnerabilitatea femeilor s-a amplificat din mai multe perspective, de la sporirea actelor de violenţă domestică, creșterea inegalităţilor veniturilor, până la lipsa de suport socio-economic pentru îngrijirea copiilor, în special pentru mamele singure.
Majoritatea respondenților, 8 din 10, consideră că îmbunătățirea situației în domeniul respectării drepturilor omului depinde în mare măsură de Parlament, Guvern, ministere și departamentele acestora, dar și de primării, de președintele Republicii Moldova. În raport cu studiile precedente, a crescut ponderea respondenților care consideră că îmbunătățirea situației în domeniul respectării drepturilor omului depinde de instituțiile statului, totodată fiind observată o tendință spre diminuare a responsabilității fiecărui cetățean în parte. În opinia respondenților, cea mai mare atenție privind respectarea drepturilor omului trebuie acordată copiilor, persoanelor în etate, femeilor, persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței în familie, victimelor traficului de ființe umane.
Studiu privind percepția respectării drepturilor omului, ediția 2021, este al treilea realizat la comanda Oficiului Avocatului Poporului în ultimii șase ani (studii similare au fost efectuate în 2016 și 2018) și prezintă opinia populației privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1006 persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult, perioada de culegere a datelor fiind 24.12.2020 - 25.01.2021.
