În 2006 Republica Moldova s-a clasat pe locul trei în lume după volumul remitențelor. Erau injectați bani în circuitul economic al țării, iar acest lucru, la acea etapă, nu putea fi calificat drept negativ. Declarația a fost făcută de doctorul în socio-economia dezvoltării, Dorina Roșca, în cadrul dezbaterii publice la tema „De ce pleacă moldovenii? În ce condiții pot reveni?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertei, în primă etapă, din punct de vedere economic, migrația a avut efecte pozitive, ulterior, acest fenomen s-a transformat într-un deficit enorm de forță de muncă.
Potrivit doctorului în socio-economia dezvoltării, Dorina Roșca, primele valuri de migranți au fost caracterizate de persoane care au rămas fără locuri de muncă în urma restructurărilor de după Independență. Ulterior, primii migranți plecați au început să-și integreze familiile în țările gazdă, dând naștere fenomenului migrației familiale.
„Primele valuri de migranți din anii 90, începutul anilor 2000, au fost caracterizate preponderent de o populație care din punct de vedere economic a fost marginalizată în acea perioadă, în interiorul sistemului nostru socio-economic. E vorba de oameni care și-au pierdut job-urile în urma restructurării întreprinderilor, privatizărilor. În acele valuri s-au regăsit oameni cu studii superioare și fără studii superioare. Acele valuri au luat cu ele o paletă largă de profesioniști din toate categoriile socio-profesionale. Ulterior, primele valuri au generat alte valuri de emigrare, mai ales prin refacerea familiilor peste hotare” a spus președinta Institutului European de Studii ale Dezvoltării din Paris, Dorina Roșca.
Potrivit expertei, în primii ani, migrația a avut un efect pozitiv pentru Republica Moldova, contribuind semnificativ la suplinirea bugetului țării. Dorina Roșca spune că astăzi fenomenul migrației poate fi folosit în interesul statului, prin schimbul de experiență și bune practici dintre migranții calificați și cetățenii rămași acasă.
„Acum 10 ani când mi-am susținut teza de doctor vorbeam despre efectele migrației moldovenești în termeni pozitivi. Cuantificam această migrație în volumul de bani transferați de peste hotare. În 2020 s-a atins cifra fenomenală de 1,8 miliarde de dolari, iar în 2006 s-a atins echivalentul a 35% din PIB-ul Moldovei. În 2006 ne-am clasat pe locul trei în lume după volumul remitențelor. Erau injectați niște bani în circuitul nostru economic și din acest punct de vedere nu putem vorbi de un efect negativ. În 2021, în cadrul unei conferințe, vorbeam deja de boala migrației. Astăzi procesul migrației poate fi instrumentalizat încât să începem să culegem niște roade din acest proces prin transferul de cunoștințe, tehnologii de la migranții calificați, mai ales, în Republica Moldova. Astăzi simțim efectele negative ale migrației în sensul că sunt job-uri care rămân vacante. Avem o penurie de forță de muncă”, a mai spus Dorina Roșca.
Potrivit doctorului în socio-economia dezvoltării, atunci când sunt elaborate politici de readucere a diasporei acasă, statul trebuie să țină cont de faptul că persoanele plecate trebuie să se reintegreze într-o societate nouă.
„Diaspora, în special, cea calificată este interesată să colaboreze cu structurile din Republica Moldova publice sau private. Este important ca diaspora să revină. Dar trebuie să înțelegem că procesul de revenire înseamnă o readaptare la o societate care este nouă pentru migranți. De ce nouă? Pentru că pe perioada absenței societatea din care a plecat individul a evoluat. Și când se întoarce nu mai găsește societatea pe care a lăsat-o. Procesul de revenire înseamnă o readaptare similară celei de migrare”, a explicat Dorina Roșca.
Dezbaterea publică la tema „De ce pleacă moldovenii? În ce condiții pot reveni?” este ediția a 306-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
