„Atât Uniunea Europeană, cât și Germania au nevoie de o vecinătate estică sigură și prosperă”, a declarat Dorina Baltag, cercetătoare în politica externa și diplomația UE la Institutul pentru Diplomație si Guvernanță Internațională de la Londra, în cadrul dezbaterii publice la tema „Germania are o nouă guvernare: impact asupra situației din Parteneriatul Estic și din Republica Moldova” de la Agenția de presă IPN.
Germania se așteaptă ca aceste 3 țări (ale Trio-ului Asociat) să continue reformele, a opinat experta. „Acesta e un subiect prezent și în documentele cu obiective de lungă durată ale Germaniei – consolidarea democrației, a statului de drept. Se așteaptă în aceste țări și libertatea presei, și independența justiției. Cred că Germania va fi foarte atentă la modul cât de bine ne facem lecțiile de acasă. Iată care ar fi principala preocupare a autorităților germane”
În contextul diversității de culori politice care au format actuala ediție a executivului german, fiind asociat, în glumă, cu un semafor, experta s-a exprimat că „în Moldova nici nu există o cultură a partidelor politice bazate pe ideologii, cu viziuni ideologice: acestea există doar pe hârtie”.
Dorina Baltag a ținut să exemplifice cu percepția proprie a lucrurilor, constituită în Regatul Țărilor de Jos, unde locuiește de mulți ani și „care este un model tot german, cu diferențele respective. Aici s-a investit istoric în instituții funcționale, în societatea civilă angajată și într-o mass-media puternică. Asta vorbind scurt pe doi. Iată de ce nu contează schimbarea guvernelor și coalițiilor. Societatea civilă își înțelege rolul. Există o masă critică de ONG-uri, dar și grupuri de inițiativă – pe probleme climatice, drepturile omului... Aș vrea să exemplific cu experiența cetățenilor, care au dat nu demult, pe timp de pandemie, statul în judecată și au avut câștig de cauză. Vorba e despre capacitatea de organizare și de solidaritate pentru a se implica în procesele politice - de a face lobby, advocatură și de a monitoriza implementarea politicilor publice”.
Aceste practici ale societății civile pot fi preluate în Republica Moldova, crede experta, mai ales că, în viziunea ei, în țară este o societate civilă matură. „Noi avem și câțiva actori independenți în mass-media, care ar putea să devină de înaltă calitate, precum sunt jurnaliștii germani și să fie apreciați. Noi (societatea civilă) putem pune câteva pietre la temelie, dar și statul trebuie să investească în instituții funcționale”, a remarcat vorbitoarea.
În context, experta a vorbit despre calitatea circuitului de idei, dezaprobând faptul că „în Moldova fiecare al doilea este un expert, un lider de opinie... În Germania aceste grupuri de inițiativă promovează proiecte, gândesc în mod antreprenorial și cooperează cu statul, cu factorii de decizie. Important este că ei toți se gândesc ca Germania să rămână un stat înalt dezvoltat. Astfel, chiar și cu viziuni diferite, țara crește”, a conchis experta.
Dezbaterea publică la tema: „Germania are o nouă guvernare: impact asupra situației din Parteneriatul Estic și din Republica Moldova” este ediția 218 din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
