Medicina, interceptarea convorbirilor telefonice şi finanţarea partidelor politice – sunt sectoarele cele mai problematice în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal. Totodată este dificil a trasa o barieră între interesul public şi apărarea vieţii private, ceea ce permite mijloacelor de informare în masă axate pe senzaţional să exploateze această vulnerabilitate principială. Opinii la acest subiect au fost expuse la o masă rotundă cu genericul „Protecţia datelor cu caracter personal – limitele libertăţii de exprimare”, desfăşurată de IDIS. transmite Info-Prim Neo „Problemele apar din cauza neclarităţilor a ceea ce înseamnă viaţă privată, date personale. Consider că este necesar un nomenclator în care să fie inserate toate datele ce pot calificate informaţie cu caracter personal, pentru a evita definiţiile vagi şi nu a lăsa loc pentru interpretări. Altfel, ajungem la conflict şi în instanţă ne ciocnim de o altă interpretare”, a afirmat Corneliu Gurin, expert juridic, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT . Protecţia datelor cu caracter personal rămâne a fi un domeniu în care predomină ignoranţa funcţionarilor şi curiozitatea a jurnaliştilor. Totodată Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, care ar trebui să vegheze asupra respectării confidenţialităţii şi securităţii datelor, nu dispune de pârghii legale pentru a interveni, constată specialiştii. „Nu dispunem de pârghii pentru a asigura protecţia datelor. Dacă un funcţionar utilizează bazele de date de care dispune în scop personal, noi putem doar constata încălcarea, iar pedeapsa o aplică şeful respectivului funcţionar”, a declarat Vasile Foltea, director adjunct la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal din Moldova. Masa rotundă a avut loc în cadrul proiectului IDIS „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”. Proiectul este desfăşurat în comun cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Cornelia Cozonac, preşedintele Centrului de Investigaţii Jurnalistice, a menţionat că jurnaliştii se confruntă des cu probleme de accesare a datelor personale ale persoanelor cu funcţii înalte în stat, deşi le vor utiliza în contextul unor articole care sunt de interes public. Evenimentul se regăseşte în logica „Zilelor dreptului de a şti”, organizate de Centrul „Acces-Info”, marcate şi de consemnarea celui de-al zecea an de la adoptarea Legii cu privire la accesul la informaţie.