După mai bine de doi ani, Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de Integritate (CI), organul care monitorizează activitatea Autorității Naționale de Integritate (ANI), așa și nu a fost definitivat, respectiv, nici pus în aplicare. În opinia unor experți, procesul de aprobare a acestui document este tergiversat intenționat, de către unii membri ai Consiliului, inclusiv prin lipsa de la ședințe, o parte dintre care fiind declarate nedeliberative. Totodată, lentoarea cu care s-a instituționalizat ANI îi diminuează din potențiala eficiență într-o perioadă importantă, cea preelectorală și electorală. În același timp, reprezentanții autorităților vizate apreciază situația ca fiind „nu ca ceva ieșit din comun”.

Integritatea – o valoare mai degrabă declarată de autorități

Mariana Kalughin, consilier juridic la Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, a declarat pentru IPN că CI a greșit atunci, când nu a dat prioritate propriului Regulament. În opinia sa, aceasta, pe lângă faptul că nu este corect din perspectiva tehnicii legislative, a afectat imaginea entității – s-a creat percepția că membrii Consiliului de Integritate evită să-și reglementeze și să-și ordoneze propria activitate, preferând mai multă discreție și mai multă imprevizibilitate instituțională. În atare situație, autoritățile, competente de a-și desemna membrii în Consiliu, ar trebui să examineze prestația persoanelor desemnate. La moment, însă, autoritățile nu par cu adevărat interesate de subiect.

„Din experiențele pe care le avem, cred că asigurarea funcționalității ANI va rămâne, pentru mai mulți ani, printre recomandările partenerilor de dezvoltare. Să vedem în ce măsură autoritățile vor reuși să depășească frustrările instituționale și vor deveni convingătoare în mesajele lor pro-integritate”, susține Mariana Kalughin.

Experta menționează că, potrivit prevederilor legale, ANI este o autoritate publică independentă în raport cu alte organizații publice, persoane juridice și fizice. Aceasta ar însemna că entitatea nu ar trebui să fie supusă vreunui control decât celui judiciar în cazuri individuale. Totuși, la nivel strategic, ANI ar trebui să se afle sub un anumit control public, care ar fi trebuit să fie exercitat de CI. Or, potrivit legislației, tocmai CI aprobă strategia, planul de activitate, dar și rapoartele ANI. „Din păcate, eu nu sunt sigură că în exercitarea acestei atribuții, Consiliul de Integritate va urmări totdeauna interesul general public. Problema rezidă în componența disproporționată a Consiliului de Integritate, puterile – legislativul, executivul, judiciarul – fiind suprareprezentate, comparativ cu societatea civilă. Cert este că ANI nu ar trebui să fie percepută și nici nu ar trebui să se auto-perceapă ca autoritate controlată de Parlament”, opiniază experta ADEPT.

Potrivit ei, în condițiile actuale ale legii, funcțiile de control din numele ANI revin în exclusivitate inspectorilor de integritate. CI nu efectuează controlul decât dacă a fost inițiat în privința președintelui și vicepreședintelui ANI, dar și în privința inspectorilor de integritate. Astfel, pornind de la faptul că primii inspectori de integritate au fost numiți în funcție doar în vara acestui an, nu pot fi constatate mari performanțe în activitatea de control. În opinia sa, aceste întârzieri ar trebui să și le asume CI, care nu a fost suficient de eficient și nu a reușit în termene propice să pornească activitatea ANI prin organizarea și desfășurarea concursului pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI, dar și să aprobe Regulamentul cu privire la concursul pentru suplinirea funcției de inspector de integritate.

„Evident, reproșăm și autorităților, cum ar fi Guvernul, Parlamentul, Consiliul Superior al Magistraturii, constituirea întârziată a Consiliului de Integritate. În cea ce privește certificatul de integritate, prevăzut de legislația electorală, normele inițiale erau atât de confuze, încât au fost necesare amendamente legislative. Evident, a luat ceva timp și aprobarea cadrului normativ subordonat care are menirea să dea aplicabilitate normelor legale. În fapt, pornind de la felul cum au evoluat lucrurile – o singură explicație rezistă – integritatea este o valoare mai degrabă declarată de autorități decât una cu adevărat real susținută și urmărită”, mai spune Mariana Kalughin.

Indiferent că este sau nu campanie electorală, ANI trebuie aibă o activitate constantă

Solicitat de IPN, vicepreședintele Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Anatolie Zagorodnîi, a declarat că Autoritatea Națională de Integritate activează în conformitate cu legea aprobată de Parlament. Au loc ședințele Consiliului de Integritate, a fost anunțat concursul pentru numirea în funcție a inspectorilor de integritate. Sunt desfășurate activități ce țin de verificarea declarațiilor persoanelor care cad sub incidența acestei legi și care urmează să depună declarații.

Potrivit deputatului, în ultima perioadă se observă o încetinire a activității acestei instituții pentru că, din ceea ce cunoaște, procesul de selectare a unor angajați ai instituției încă are loc care este o procedură mai anevoioasă. Și asta pentru că, spune parlamentarul, instituția trebuie să selecteze oameni integri, care vor verifica declarațiile pe venit și de interese ale demnitarilor de stat. În rest, dacă ANI ar avea anumite impedimente, din punct de vedere al legislației, Parlamentul este gata să le elimine pentru ca activitatea ANI să fie una sporită și eficientă.

Anatolie Zagorodnîi spune că certificatele de integritate urmează să fie eliberate în corelare cu Agenția de Servicii Publice. Competențele și termenele în care vor fi eliberate acele certificate au fost stipulate în lege. Dacă volumul de lucru va fi mare, se poate apela la un adaos de personal. Potrivit lui, volumului de muncă necesar va deveni clar atunci, când va fi dat startul campaniei electorale. În opinia sa, este important ca certificatele de integritate să fie obiective și justificate, conform legii, în ceea ce ține de persoanele care vor candida, iar impedimente artificiale în înregistrarea unui candidat sau altul, să nu existe. „Indiferent că este campanie electorală sau nu, autoritatea urmează să aibă o activitate constantă, pentru că are misiunea să verifice declarațiile. Încetinirea ține de angajarea inspectorilor și derularea concursului”, mai spune vicepreședintele Comisiei parlamentare, menționând că CI va reuși, în opinia sa, să aprobe propriul regulament de funcționare.

Unii membri ai CI înregistrează peste 20 de absențe de la ședințe

Membrii Consiliului de Integritate sunt desemnați pe un termen de cinci ani, câte unul de Guvern, Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresul Autorităților Locale și doi sunt selectați de Ministerul Justiției. De la prima ședință de constituire a Consiliului de Integritate, care a avut loc pe 30 decembrie 2016 și pe parcursul anului 2017, membrii Consiliului s-au întrunit în 39 de ședințe, în timp ce în anul curent, până în a doua jumătate a lunii noiembrie, CI s-a întrunit de 18 ori.

Din procesele verbale ale ședințelor, reiese că cele mai multe absențe – peste 20 la număr – le înregistrează Victor Micu, membru desemnat de către CSM, dar și Tatiana Pașcovschi, reprezentanta societății civile, selectată de către Ministerul Justiției. Doar pe parcursul anului curent, Tatiana Pașcovschi nu a participat la opt ședințe consecutive. Serghei Ostaf, care este desemnat de Parlament, a avut șase absențe, Victoria Eftodi/Oleg Efrim, desemnați de Guvern – 13 absențe, Mircea Roșioru, desemnat de CSP – opt, Viorel Rusu, desemnat de CALM – opt și Dumitru Țîra, reprezentant al societății civile, selectat de MJ – cinci absențe.

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate prevede mai multe circumstanțe referitoare la revocarea din funcție a membrilor CI. Mai exact, revocarea este posibilă atunci, când membrul este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, din motive de sănătate, o perioadă mai mare de trei luni consecutive sau atunci când absentează nemotivat de la trei ședințe consecutive sau de la oricare șase ședințe ale Consiliului în cursul unui an. Aceeași lege spune că ședințele sunt deliberative, dacă la ele participă cinci dintre cei șapte membri desemnați. Hotărârile Consiliului se adoptă cu votul majorității membrilor desemnați și sunt semnate de președintele ședinței. Astfel, reiese că aproape toți membrii ar putea fi revocați pentru că nu au fost la ședințele CI.

Solicitată de IPN, Tatiana Pașcovschi, membră a CI, a răspuns prin mail că urmează să expedieze răspunsurile la întrebări, însă din data de 22 noiembrie, când a confirmat recepționarea solicitării, nu a remis un răspuns. Contactată de IPN pe 11 decembrie, Tatiana Pașcovschi nu a răspuns la telefon.

IPN a adresat un demers și către președintele CSM, Victor Micu, membru CI, care conține mai multe întrebări referitor la activitatea ANI, dar și referitor la activitatea sa în calitate de membru al CI, inclusiv referitor la absențele sale de la ședințe. În răspunsul său, Victor Micu menționează: „Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent constituit în vederea organizării sistemului judecătoresc și exercită autoadministrarea judecătorească, astfel nu este în drept de a remite răspuns privind activitatea Autorității Naționale de Integritate și a Consiliului de Integritate...În acest context, vă aducem la cunoștință că organul competent și responsabil privind subiectul menționat în solicitarea dumneavoastră este Autoritatea Națională de Integritate, la care vă sugerăm să vă adresați nemijlocit pentru elucidarea aspectelor de activitate a instituției în cauză”, se mai menționează în răspunsul semnat de Victor Micu, care a înregistrat mai mult de 20 de absențe.

„Sunt cazuri în care unii membri absentează de la ședințe, dar acest lucru nu are relevanță deosebită asupra funcționalității ANI”

Într-un răspuns la o solicitare IPN, președinta ANI, Rodica Antoci, menționează că în Consiliul de Integritate sunt desemnați șape membri, reprezentanți ai instituțiilor de stat, Congresul Autorităților Locale din Moldova și societății civile, care exercită funcții de bază în instituțiile care i-a delegat în Consiliu. „Este adevărat că sunt cazuri în care unii membri absentează de la ședințe. Acest lucru însă, nu are relevanță deosebită asupra funcționalității ANI”, susține Rodica Antoci.

La întrebarea „Cum se face că, reieșind din procesele verbale ale ședințelor CI, unii membri înregistrează și câte peste 20 de absențe?”, Rodica Antoci spune că această întrebare trebuie adresată Consiliului de Integritate, care ar putea să facă anumite clarificări pe marginea acestui subiect. „Sunt convinsă că membrii CI, care au funcții de bază în instituțiile care i-au delegat în Consiliului de Integritate, ar putea să lipsească motivat de la ședințe, fiind încadrați în alte activități în instituțiile lor. Însă, în cazurile în care absența lor este lipsită de o motivație temeinică și acest lucru este probat, atunci entitățile care i-au delegat în Consiliu, au dreptul să-i revoce din funcție”, menționează președinta Autorității.

În altă ordine de idei, Rodica Antoci a declarat că Autoritatea Națională de Integritate este o instituție relativ nouă, dacă este vorba de data când a fost ea creată și nu despre ANI ca succesor de drept al Comisiei Naționale de Integritate. „Prin urmare, din momentul din care am preluat conducerea Autorității, pot să fac o evaluare a activității ANI anume pentru perioada menționată. În calitate de conducător, am și satisfacții, și nemulțumiri. Este un lucru firesc să ai aceste sentimente, atunci când înțelegi că responsabilitățile și așteptările de la instituția pe care o reprezinți sunt mari. De aceea, pot să spun că sunt mulțumită că am reușit să adoptăm toate actele de ordine internă, să numim inspectorii de integritate, să lucrăm asupra documentelor restante și să asigurăm funcționalitatea instituției. Au fost niște procese destul de anevoioase, ca și în orice altă instituție, de altfel. Nu este ceva ieșit din comun”, susține Rodica Antoci.

„Am reieșit din situația și posibilitățile operaționale și logistice”

Pe de altă parte, președinta ANI recunoaște că ritmul nu a fost cel pe care și l-a dorit de la bun început și pe care l-a dorit întreaga societate. Potrivit ei, au existat motive obiective și mai puțin obiective. „Dacă ar fi să spun pe scurt: am reieșit din situația și posibilitățile operaționale și logistice. Am asigurat funcționalitatea instituției, în pofida blocajelor birocratice pe care le-am avut, am accelerat procesele și sunt convinsă că ne-a reușit. Dacă ne urmăriți pagina oficială ani.md, am încercat să ținem la curent societatea cu toate activitățile noastre. Au fost ele relevante sau nu – rămâne să aprecieze oamenii. Pentru mine personal și pentru întreaga echipă a fost o muncă cotidiană în care am pus multă dedicație și suflet”.

În ceea ce privește Consiliul de Integritate, Rodica Antoci a precizat că ANI asigură lucrările de secretariat și de asistență juridică pentru CI. „Acest Consiliu este o structură reprezentativă, cu activitate nepermanentă, ce nu face parte din conducerea ANI, iar aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului este de competența exclusivă a acestuia. Deci, ar trebui să discutați cu membrii Consiliului de Integritate ca să aflați de la ei, dacă se confruntă sau nu cu anumite blocaje sau cu alt gen de probleme. Din punctul meu de vedere, ceea ce a fost în puterile Autorității, s-a asigurat pe deplin. Pot să vă spun că proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a CI a fost examinat în mai multe ședințe ale Consiliului și chiar a fost remis Ministerului Justiției pentru expertiză juridică pe 8 noiembrie 2018. Am primit acest aviz în două săptămâni, după care l-am remis Consiliului de Integritate spre examinare și operare a modificărilor propuse de către Ministerul Justiției”, mai menționează președinta ANI.

Ping-pong ANI-CI

IPN a expediat o solicitare și către Serghei Ostaf, membru CI, în care a întrebat despre activitatea ANI și a Consiliului. În particular, întrebările s-au referit la aprobarea Regulamentului de organizarea și funcționare a CI, dar și cum comentează opinia unor experți, care afirmă că tergiversarea în procesul de aprobare a Regulamentului este legată și de faptul că dânsul a expediat cu întârziere comentariile pe marginea proiectului, iar propunerile parvenite de la Ministerul de Justiție nu au putut fi discutate la timp din motiv că tot dumnealui „încă nu a reușit să le vadă”. Serghei Ostaf a declarat că „din moment ce pe 26 noiembrie există solicitarea oficială adresată ANI, nimeni din CI nu va oferi opinia până nu va fi aprobat răspunsul la scrisoarea din 26 noiembrie. E etic, corect anume așa”, afirmă Serghei Ostaf.

ANI – experiența României

Contactată de IPN, Laura Ștefan, expert anticorupție, director executiv la organizația neguvernamentală Expert Forum de la București, a spus că și în România a durat procesul de asigurare a funcționalității Agenției Naționale de Integritate. Elaborarea cadrului legal în acest sens a început încă în anul 2006 și a fost adoptat la mijlocul anului 2007. Însă, Agenția a început să funcționeze abia începând cu anul 2008. Ulterior, după anumite cazuri, în 2010 s-a ajuns la Curtea Constituțională, care a declarat neconstituționale anumite prevederi din lege. Ca urmare s-a revenit la textul legii și a fost adoptată o nouă formulă, iar Agenția a luat-o de la capăt cu controlul. Potrivit expertei, instituția publică pe pagina sa toate declarațiile de interese și de avere, lucru care a devenit unul firesc, în comparație cu alte state în care se luptă încă pentru publicarea declarațiilor. Astfel, ANI face un lucru important și oamenii se obișnuiesc repede cu evoluțiile și mai greu cu involuțiile.

Laura Ștefan spune că în prezent se elaborează un program informatic, care permite verificarea în timp real a achizițiilor publice și detectarea unor eventuale conflicte de interese. După ce le detectează, programul sesizează conducătorii instituției publice cu privire la existența acestora, iar ei decid, dacă le înlătură sau nu. „Totuși, cazuri de rezonanță în ultima vreme nu există și aceasta pentru că și oamenii au învățat să lucreze cu legea în vigoare, au încercat să se firească, să înțeleagă ce e interzis, ce e permis etc.”, a spus ea.

Nici în ceea ce ține de declarațiile de avere nu mai sunt văzute dosare foarte mari, spune experta, pentru că cei care și-au dobândit averi impresionante au făcut-o în anii 90-începutul anilor 2000, iar cei care se regăsesc în investigațiile jurnalistice din Brazilia, nu le mai au pe numele lor. „Va urma o altă etapă în care va fi prevăzută obligația de a declara ce ai de fapt, nu doar ce ai scris pe numele tău, adică acest concept de beneficiar real, chiar dacă înregistrezi bunurile pe părți terțe, dar în realitate ești beneficiarul acestora”, a precizat Laura Ștefan.

„Presiuni politice sunt, pentru că legislația se modifică în sensul reducerii competențelor Agenției”

Laura Ștefan a menționat că România trece printr-o etapă turbulentă în ceea ce ține de relația dintre factorul politic și instituțiile de aplicare a legii, iar cele mai vizate sunt instituțiile judiciare – instanțele și parchetele, în special Direcția Națională Anticorupție. Însă, la toate instituțiile publice se observă tendința de a se implica în zonele foarte fierbinți, iar aceasta înseamnă mai degrabă autocenzură. Pe de altă parte, și realitatea obiectivă duce la o scădere a cazurile gestionate de către Agenția Națională Anticorupție și se merge mai mult în zona de combatere.

Potrivit expertei, presiuni politice asupra Agenției există, pentru că legislația se modifică întruna în sensul reducerii competențelor ei, a eliminării consecințelor hotărârilor date pe conflicte de interese și pe declarații de avere de către judecată, în sensul dezincriminării conflictului de interese în mai multe modalități. „Se atestă o constantă încercare de a reduce rolul Agenției. Însă, oamenii văd mai puțin aceste lucruri pe fundalul altor mai grave, cum ar fi modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, amnistie și grațiere”, a spus ea.

Certificatele de integritate sunt o capcană pentru ANI

Cât ține de eliberarea certificatelor de integritate, Laura Ștefan consideră că această competență nu trebuie să se regăsească în cadrul Autorității Naționale de Integritate și a Agenției pentru Servicii Publice. În opinia sa, nimeni nu va face un control total și exhaustiv asupra felului în care se comportă un cetățean care vrea să candideze la o funcție publică. Experta mai crede că aceasta este o încercarea de a atrage Agenția într-o zonă cu o altă încărcătură politică. Potrivit ei, nu este clar, cum fizic inspectorii de integritate vor reuși să examineze fiecare candidat și să elibereze acele certificate de integritate. „Așa se sufocă instituții de integritate – le dai mult de lucru, pe care nu îl pot realiza, ca după să le reproșezi că nu le-au făcut sau le-au făcut prost”, a mai spus Laura Ștefan.

Notă IPN:

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate a fost adoptată de Parlament pe 17 iunie 2016 și a intrat în vigoare pe 1 august a aceluiași an. Structura a fost creată prin reorganizarea Comisiei Naționale de Integritate (CNI), fiind succesorul ei în drepturi.

Misiunea Autorității este să asigure integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și să prevină corupția prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor.

Pentru a-și atinge scopurile, ANI a beneficiat și de suportul Consiliului Europei pentru adaptarea sistemului de integritate din Moldova. Este vorba despre implementarea Registrului electronic al subiecților declarării, parte componentă a Sistemului informațional E-integritate, precum și procedura de depunere on-line a declarațiilor de avere și interese personale din partea funcționarilor și demnitarilor publici. Ultimele documente al structurilor europene referitoare la Moldova sugerează necesitatea combaterii reale a corupției mari în calitate de condiție a reluării asistenței macrofinanciare.

Elena Nistor, IPN