Actualmente doar 6 la sută din acţionarii celor 6 Fonduri de Investiţii (FI) din R. Moldova au depus cereri de răscumpărare a acţiunilor, deşi până la reorganizarea prevăzută de legislaţia în vigoare, care expiră la 1 iulie 2007, a mai rămas puţin timp. Potrivit vicepreşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Vasile Pentelei, actualmente cinci fonduri - „Asito-Invest-Prim”, „Real-Invest”, „Mandatar”, „Dividend”, ”Agrofond”, cu excepţia DAAC Hermes - au finalizat colectarea cererilor de la acţionari. Astfel, 94 la sută dintre deţinătorii de acţiuni vor rămâne în continuare acţionari în formaţiunile care vor fi instituite după reorganizarea fondurilor. Potrivit lui Pentelei, activismul redus al acţionarilor la depunerea cererilor pentru răscumpărarea acţiunilor poate fi explicat prin numărul mare de deţinători plecaţi peste hotare fără a-şi delega acordul de vindere a activelor, alţii decedând fără să lase acţiunile moştenire. La următoarea etapă de până la reorganizarea fondurilor de investiţii, FI urmează să răscumpere acţiunile de la populaţie, potrivit legislaţiei în vigoare, în bani cash, la o cotă nu mai mică de 50% din valoarea nominală sau de plasare a acţiunilor. Astfel, DAAC Hermes a răscumpărat acţiunile cu 100%, iar celelalte fonduri – cu sume nu mai mici de 50%. Ţinând cont de faptul că doar 6% din acţionari au depus cereri de răscumpărare a acţiunilor, Pentelei spune că FI nu vor avea probleme financiare în acest sens. În luna aprilie 2005, Parlamentul a modificat 2 acte legislative cu privire la Fondurile de investiţii şi la Piaţa valorilor mobiliare, prin care s-a decis reorganizarea celor 6 FI şi aducerea activităţii celor 6 Companii fiduciare (CF) în corespundere cu legislaţia actuală. Conform acestor modificări, FI urmau să decidă fie reorganizarea în alte tipuri de fonduri, fie să-şi lichideze genul de activitate în calitate de participant profesionist pe Piaţa valorilor mobiliare sau să se autolichideze. Pentelei spune că toate cele 6 FI au luat o singură decizie - de a-şi lichida genul de activitate. Referitor la companiile fiduciare, Pentelei a spus că CF a feroviarilor şi CF „Mobias Trast” au decis să se autolichideze benevol, iar celelalte – „Fond”, „Codru”, „Econ–Renaştere” şi „Europa-Trust” au decis să se conformeze cerinţelor legislaţii în vigoare. Dacă nu vor reuşi, vor fi obligate să se lichideze, a spus sursa citată. Fondurile de investiţii şi companiile fiduciare sunt participanţi pe piaţa de capital. În 1994, ca rezultat al privatizării în masă contra bonuri patrimoniale, au fost formate 43 FI şi 10 CF. Acestea au obţinut, în urma privatizării, pachete de acţiuni în peste 1800 de societăţi pe acţiuni, iar acţionari au devenit peste 2,1 mil. cetăţeni. Pentelei spune că pe parcursul activităţii, FI şi CF au manifestat o iresponsabilitate totală, ajungând într-o situaţie deplorabilă şi spulberând astfel speranţele sutelor de mii de acţionari. La începutul anului 2005, când s-a luat decizia de reorganizare a acestora, 17 FI erau în proces de lichidare forţată, prin hotărârile comisiei CNVM , iar 9 – de lichidare benevolă. Alte 6 fonduri şi 6 companii continuau să activeze. Potrivit şefului Departamentului investiţii colective din cadrul CNVM, Vitalie Mihalache, scopul de bază al FI era investirea şi reinvestirea mijloacelor financiare în emisiile care urmau a fi făcute de către SA de pe teritoriul RM. Reieşind din faptul că privatizarea în masă a avut loc contra bonuri patrimoniale, FI nu au avut iniţial resurse financiare suficiente pentru acest scop. Cât priveşte CF, acestea au avut ca rol administrarea, în primul rând, a bonurilor patrimoniale colectate de la cetăţeni, care au devenit ulterior clienţi ai acestor structuri, cu reinvestirea ulterioară în SA, prin intermediul licitaţiilor organizate de Departamentul privatizării, şi administrarea pachetelor de acţiuni obţinute, a spus Mihalache. În unele cazuri, această schemă de administrare s-a dovedit nu chiar reuşită, din simplul motiv că rolul CF s-a limitat doar la administrarea corporativă a activelor, iar în unele cazuri s-au urmărit doar interesele personale ale organelor de conducere şi nicidecum apărarea şi protejarea intereselor clienţilor care au transmis patrimoniul în administrare. Mihalache susţine că una din cele mai mari probleme este că populaţia nu a conştientizat valoarea patrimoniului transmis în administrare şi nu a valorificat efectele investirii bonurilor patrimoniale. Potrivit experţilor, următorul pas necesar pentru dezvoltarea pieţei de capital este elaborarea unei noi legi cu privire la FI, urmând ca acestea să fie create „pe bani concreţi şi nu pe bonuri patrimoniale, ca în trecut”. În opinia specialiştilor, ideea existenţei acestora în RM nu a fost compromisă în totalitate, deoarece în orice ţară din lume fondurile de investiţii funcţionează eficient.