Procesul de distanţare economică dintre economiile celor două maluri ale Nistrului continuă pentru al patrulea trimestru consecutiv. Dacă în trimestrul doi al anului 2016, gradul de apropiere a atins nivelul de 97%, atunci în trimestrul trei acesta a coborât la 94%, arată un studiu realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Potrivit experţilor, această involuţie este cauzată de o deteriorare mai profundă a situaţiei economice în regiunea transnistreană comparativ cu cea de pe malul drept al Nistrului, transmite IPN.
Studiul arată că după un an economic dificil din 2015, situaţia economică a regiunii transnistrene a continuat să se înrăutăţească şi în 2016. Volumul producţiei industriale, care influenţează direct dinamica Produsului Intern Brut, în ianuarie-august s-a redus cu 2,3% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Potrivit experţilor, în mare parte, această reducere este asociată cu comprimarea activităţii de export pe fonul reducerii competitivităţii exportatorilor transnistreni din cauza deprecierii valutelor principalilor parteneri comerciali ai regiunii şi a menţinerii artificiale a „cursului de schimb al rublei transnistrene”.
Astfel, în primele opt luni exportul de bunuri şi servicii de pe malul stâng a scăzut cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această dinamică economică negativă a afectat şi activitatea investiţională din regiune. În ianuarie-iunie 2016, volumul investiţiilor în capital fix a fost cu 14% mai mic comparativ cu nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent.
Totodată, reducerea veniturilor populaţiei şi a remitenţelor a dus la răcirea cererii din regiune în ianuarie-august, volumul comerţului cu amănuntul cu bunuri şi servicii fiind cu 5% mai mic.
Experţii sunt de părere că aprofundarea crizei economice şi sociale din regiune în 2016 accentuează necesitatea promovării mai multor reforme structurale. În esenţă, regiunea nu mai poate miza pe o revenire ciclică a economiei bazată pe reanimarea consumului sau a activităţii economice prin intermediul mecanismelor clasice ale pieţei de bunuri, forţă de muncă sau capital. Singurul declanşator al relansării economice a regiunii este iniţierea unor reforme profunde, cel puţin în trei domenii-cheie: cel fiscal, valutar şi comerţul extern. Scopul final al acestor reforme trebui să fie deschiderea şi diversificarea economică, sporirea atractivităţii investiţionale în regiune.
