{Interviu Info-Prim Neo cu directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, din ciclul „Anul 2012 în viaţa Moldovei şi a moldovenilor”, materialul nr. 10 din 12} [ – 2012 a fost anul transformării Centrului pentru Combaterea Corupţiei şi Crimelor Economice (CCCEC) în Consiliul Naţional Anticorupţie. Aţi condus instituţia dispărută, o veţi conduce şi pe cea apărută. De ce a fost nevoie de această transformare şi pe cât de reală este miza?] – Obiectivul reformei CCCEC a fost de a spori capacităţile tuturor autorităţilor în prevenirea şi combaterea corupţiei. Acest obiectiv a fost prioritar pentru toţi cei care astăzi reprezintă clasa politică, fie că sunt în opoziţie sau că sunt din cadrul formaţiunilor ce constituie Alianţa pentru Integrare Europeană. Combaterea corupţiei era vizată în toate platformele electorale. Toţi au vorbit despre necesitatea eradicării acestui fenomen. Mulţi au dat calificative nesatisfăcătoare activităţilor desfăşurate până la acest moment, ghidaţi fiind şi de percepţia cetăţeanului privind nivelul corupţiei în ţară. Toate aceste constatări impuneau necesitatea desfăşurării unor măsuri mai eficiente în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei. Astfel, s-a făcut o analiză a instrumentelor şi a mecanismelor pe care le are statul, cât de eficiente şi funcţionale sunt acestea, centrul nefiind singura autoritate responsabilă de combaterea corupţiei. Cu referire la instituţia pe care o reprezint, până la reformă acesteia i-a revenit un domeniu complicat, care ţine de asigurarea securităţii economice a ţării prin activităţi de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Mandatul extins pe care l-a avut CCCEC anterior nu a permis concentrarea eforturilor în cel mai eficient mod. Iată de ce un prim pas în reformarea centrului l-a constituit transmiterea competenţelor de investigare a infracţiunilor economice Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Vamal, acest fapt urmând să responsabilizeze toate autorităţile, în egală măsură, în combaterea acestui flagel. Cât priveşte miza reformei, aceasta este una reală, promiţătoare şi se referă la un cadru instituţional ajustat, independenţa instituţiei şi un mecanism de asigurare a integrităţii colaboratorilor centrului, care va fi extins ulterior şi asupra tuturor funcţionarilor publici, poliţiştilor, procurorilor, judecătorilor etc. Aceste elemente absolut noi vin să sporească nivelul credibilităţii cetăţenilor în instituţiile de drept. [ – De cât timp aveţi nevoie ca noua organizaţie să-şi demonstreze necesitatea şi eficienţa? În particular, de cât timp aveţi nevoie pentru ca în plasele noi ale CNA să ajungă şi „peştii mari” ai corupţiei, care nu au ajuns niciodată până acum acolo? Noua structură are asemenea capacitate şi voinţă?] – Acest proces nu trebuie să aibă o durată strict determinată, el trebuie să fie continuu şi permanent. Schimbarea în raport cu fenomenul corupţiei ţine în primul rând de schimbarea atitudinii, comportamentului, mentalităţii fiecărui cetăţean în parte, iar aici timpul este o noţiune relativă. Nu ne putem permite luxul unei perspective nedeterminate. Nu operăm cu noţiunea de termeni rezonabili. Avem la dispoziţie două luni pentru a finaliza procesul de angajare a personalului în cadrul CNA. Urmează să trecem toate etapele de constituire a autorităţii, inclusiv întregul filtrul care va asigura integritatea colaboratorilor. Din punctul meu de vedere, avem maximum un an ca să dovedim societăţii că procesul de reformă a fost iniţiat şi e construit pe principii funcţionale şi viabile. Într-un an trebuie să scoatem în evidenţă cazuri de corupţie reprezentative. Cât despre „peşti mari sau mici”, nu operăm cu astfel de calificative, există prevederi procesual-penale care caracterizează subiecţii infracţiunilor de corupţie. Cert este că acţiunile noastre vor ţinti toate nivelurile, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, în ceea ce priveşte autorităţile şi ramurile considerate cele mai corupte, iar cetăţenii trebuie să fie cooperanţi în acest sens. [ – Reorganizarea s-a produs anume acum pentru că a ajuns „cuţitul la os”? Cum s-a caracterizat anul 2012, comparativ cu alţi ani, sub aspectul prezenţei şi combaterii corupţiei în Moldova?] – Reformarea CCCEC a fost prevăzută în cel puţin 2 documente de politici de nivel naţional – Strategia Naţională Anticorupţie pentru anii 2011-2015 şi Strategia de reformare a sectorului justiţiei. Aceste două documente, dar şi Programul de Guvernare pentru anii 2011 – 2014, de altfel, au vizat reforma centrului. Este important ca mersul reformelor să fie consecvent şi consecutiv, realizat etapă cu etapă la nivelul fiecărei autorităţi responsabile de prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei la noi în ţară, pentru că o reformă nu poate avea efect decât desfăşurată în întreg sistemul de drept. Anul 2012 a fost unul plin de reforme, în care activitatea de prevenire şi combatere a corupţie a continuat. Constatăm o creştere a numărului cazurilor de corupţie depistate, circa 400, şi spectrul mult mai diversificat în comparaţie cu anii precedenţi. Dar aceasta nu înseamnă şi creşterea fenomenului corupţiei. Circa 240 de cazuri de corupţie au fost deferite justiţiei în anul curent, fiind vizaţi subiecţi din diferite domenii sociale, inclusiv fucnţionarii de nivel înalt din FISC, şefi de subdiviziuni teritoriale, cazuri de rezonanţă din cadrul Poliţiei Rutiere, aproximativ 20 de avocaţi au fost reţinuţi în flagrant delict pentru intermedierea actelor de corupţie, iar patru procurori au fost puşi sub învinuire. Spre deosebire de anul trecut, în acest an avem deja 13 cazuri de condamnări cu închisoare, semnificativ în raport cu perioadele anterioare, când instanţele, în mare parte, emiteau sentinţe cu suspendarea executării pedepsei sau amenzi. Anul 2012 a fost bogat în acţiuni cu caracter preventiv, au fost desfăşurate instruiri anticorupţie la numeroase instituţii. În comun cu partenerii europeni, am desfăşurat „Şcolile anticorupţie” pentru generaţia tânără. Totodată, ţin să menţionez că realizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie continuă să fie un obiectiv prioritar pentru CNA, fiind o călăuză în activitatea acestuia. După părerea mea, reducerea fenomenului, inclusiv în domeniul justiţiei, poate fi făcută nu doar prin constatări flagrante. Statul trebuie să dispună de mecanisme funcţionale de autocurăţare a sistemelor, mecanisme care să asigure integritatea funcţionarilor şi credibilitatea cetăţenilor în autorităţi. Şi în acest context, CNA are aportul său, prin controlul averii judecătorilor, sancţionarea cazurilor de conflict de interese şi, desigur, prevenirea şi combaterea corupţiei şi a infracţiunilor conexe. Atunci când aceste mecanisme vor fi funcţionale, vom putea avea sisteme solide, corecte şi credibile în faţa cetăţenilor. Un sigur lucru este cert, calificativul activităţii CNA este dat de către cetăţeni, beneficiarii eforturilor noastre anticorupţie. [ – „În Moldova este multă corupţieˮ – este o axiomă cu care operează toată lumea: opoziţia, guvernarea, societatea civilă, înalţii demnitari europeni, oamenii de afaceri, cetăţenii simpli etc. Care sunt rădăcinile acestui fenomen ce ne-a învăluit pe toţi: puterea, sărăcia, tradiţiile, nivelul scăzut de cultură generală, nivelul subdezvoltat al instituţiilor statului, altceva?] – Cauzele şi premisele apariţiei şi persistenţei fenomenului corupţiei sunt variate, putem vorbi despre factori de ordin cultural, economic, social şi de orice altă natură. Cert este că am moştenit acest flagel, însă din punctul meu de vedere, cel mai important element care contribuie la înrădăcinarea corupţiei este lipsa voinţei politice. Voinţa politică e în măsură să creeze condiţii pentru creşterea prestigiului funcţiei publice, de exemplu, prin stabilirea unor criterii dure la angajare, dar şi prin retribuirea corespunzătoare a muncii. De asemenea, voinţa politică fermă stabileşte criterii de responsabilizare, de integritate pentru aceşti funcţionari. Şirul ar putea fi continuat cu multe alte exemple, cert este că voinţa politică are suficiente pârghii pentru a instituţionaliza mecanisme de luptă îmotriva corupţiei, însă doar noi, cetăţenii, suntem direct responsabili de eficienţa acestora pe plan naţional prin atitudine proactivă. La capitolul cât de reprezentativă este la noi voinţa politică, viteza cu care a fost demarată reforma sectorului justiţiei, a organelor de drept, mă face încrezător. [ – În China, de exemplu, pentru acte mari de corupţie, se aplică şi pedeapsa capitală. Ce vă face să credeţi că Republica Moldova poate rezolva această problemă cu instrumente mai puţin radicale?] – După părerea mea, cel mai eficient instrument de combatere a corupţiei este să nu permitem celor corupţi să aibă acces la funcţia publică vreodată. Deci, imediat cum sunt constatate situaţii cu caracter corupţional, trebuie întreprinse măsuri ca persoana care a demonstrat un atare comportament să nu mai acceadă într-o funcţie de conducere. Iată de ce am instituit mecanisme de integritate, care sunt necesare pentru toate autorităţile publice. De altfel, aţi avut posibilitatea să luaţi cunoştinţă de proiectele iniţiate de către Ministerul Justiţiei, proiecte la care am participat şi care urmează a fi lansate spre dezbateri publice, apoi transmise Parlamentului. Ele vin să instituie mecanisme de integritate pentru toţi funcţionarii publici şi sperăm mult că acestea vor permite curăţarea sistemului, fapt ce va spori credibilitatea cetăţenilor în autorităţile statului. [ – Întrebare frontală: A fost folosit CCCEC în 2012 în calitate de instrument pentru intimidarea concurenţilor politici şi economici ai actualei puteri, aşa cum se afirmă că a fost folosit de către guvernarea trecută? Ce garanţii ne daţi că CNA nu va fi folosit pentru satisfacerea intereselor similare ale guvernării actuale şi viitoarelor?] – Faptul că am fi fost folosiţi ca instrument politic este o interpretare greşită, bazată pe ideea politizării instituţiei. Iată de ce, cel mai important element pe care a fost construită reforma a ţinut de depolitizarea instituţiei. Cu toţii aţi avut posibilitatea să urmăriţi procedura alegerii directorului CNA. În premieră, Parlamentul a organizat un concurs public. Nu există o situaţie de desemnare sau alegere similară. În pofida tuturor discuţiilor contradictorii privind obiectivitatea, corectitudinea procesului, acesta a fost unul public, respectiv – transparent. Iată şi garanţia de bază privind independenţa instituţiei. Aşa sau altfel, există şi alte proceduri legale de control al activităţii centrului, mecanisme de control, precum monitorizare prin intermediul comisiei parlamentare, consiliul civil, colegiului CNA, unde se regăsesc şi reprezentanţi ai societăţii civile. Şi Comisia parlamentară specializată a desemnat un membru în Colegiul centrului, acesta fiind reprezentantul opoziţiei. Consider că aceste garanţii sunt mai mult decât suficiente. [ – Corupţia macină nu doar ziua de azi a ţării şi a cetăţeanului simplu, ci şi şansele zilei de mâne. Fără diminuarea ei nu putem spera la integrarea europeană a Republicii Moldova, cu toate beneficiile acestui proces pentru fiecare om. Se zice că europenii fac presiuni considerabile asupra autorităţilor moldoveneşti pentru a le determina să diminueze corupţia. Cine va fi mai tare, până la urmă, „noi” sau europenii? În cât timp am putea fi eligibili pentru Uniunea Europeană după nivelul corupţiei în societatea moldovenească?] – Nu mă pot expune vizavi de eligibilitatea Republicii Moldova pentru Uniunea Europeană, fiindcă acest lucru nu ţine de competenţa mea, există autorităţi responsabile. Cât priveşte opinia europenilor despre fenomenul corupţiei la noi în ţară, vreau să vă spun că lupta pentru combaterea corupţiei trebuie să fie prioritatea noastră „numărul 1”, nu a europenilor, indiferent de perspectiva de aderare a ţării. Acest lucru trebuie să-l facem noi, prin eforturi comune, prin atitudine corespunzătoare şi încercări constructive de a schimba lucrurile spre bine. [Elena Nistor, Info-Prim Neo]