În grădiniţe ar trebui să activeze psihologi care să lucreze atât cu copiii, cât şi cu părinţii acestora. De această părere sunt directorii instituţiilor. Subiectul a fost discutat vineri, 17 aprilie, la o masă rotundă cu genericul: „Rolul familiei în educaţia copilului”, transmite Info-Prim Neo. Şefa Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport (DGETS) din mun. Chişinău, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb susţine că aceasta „este o cerinţă a timpului”. „Toată sfera emotivă, cognitivă şi bazele ei se formează la copii anume la vârsta preşcolară, iar familia trebuie să fie la curent cu toate activităţile copilului şi să înveţe să comunice cu el la toate treptele dezvoltării”, a menţionat Nagnibeda-Tverdohleb. Managerii instituţiilor de învăţământ preşcolar spun că de multe ori întâmpină probleme în comunicarea cu părinţii. De asemenea, aceştia spun că psihologii ar putea ajuta copiii a căror părinţi sunt plecaţi peste hotare să înţeleagă mai uşor acest lucru. „Situaţia din ziua de azi în care multe dintre familiile din Moldova sunt despărţite ne pune în gardă. Ne-am ciocnit de cazuri în care micuţii încep să facă faţă de unii singuri unor situaţii complicate chiar pentru maturi”, a declarat Natalia Zotea, metodist la grădiniţa nr. 183 din capitală. Cea mai mare problemă, spune aceasta, este absenţa afectivităţii din partea părinţilor. „Noi încercăm să informăm părinţii despre cum pot să-şi ajute copiii şi de departe, să păstreze legătura aparte cu ei şi de peste hotare”, a spus Zotea. Tatiana Rotaru, directorul grădiniţei nr. 91, spune că „sunt familii diferite, şi chiar în cele complete oricum există probleme care trebuie discutate cu un specialist”. „Psihologii ar ajuta şi educatorii să comunice mai constructiv cu copiii pe care îi are în grijă o bună parte din zi”, a spus Rotaru. O altă directoare de grădiniţă, Ana Popov, spune că între părinţi şi educatori apar mereu conflicte. „Tinerii specialişti din acest domeniu vin slab pregătiţi. Deprinderile de a comunica cu părintele le lipseşte”, a spus Popov. Ea a mai spus că la grădiniţa 216 pe care o conduce se practică diferite metode prin care se încurajează comunicarea între părinţi şi copiii lor. „Le sugerăm părinţilor să scrie scrisori copiilor, pe care educatorii le citesc micuţilor în glas”, a spus Ana Popov. Adela Podşivalova, directorul grădiniţei nr. 175 susţine că „este foarte greu să lucrezi cu părinţii. Ei sunt tineri şi aş spune că nu au 7 ani de acasă. Avem foarte mare necesitate de psihologi care să vorbească cu părinţii, care nu vor să accepte ceea ce le spunem despre copiii lor. Părinţii trebuie educaţi”, a spus aceasta. Prezentă la masa rotundă, Emilia Moraru, psiholog la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” a sugerat educatorilor şi profesorilor să poarte un dialog deschis cu părinţii şi să-i considere parteneri în educaţia tinerei generaţii. Aceasta consideră că adunările cu părinţii ar trebui să se transforme într-o activitate plăcută pentru ambele părţi, şi să nu devină o lecţie de morală, aşa cum se practică de cele mai multe ori. Masa rotundă a fost organizată de DGETS şi a avut ca scop eficientizarea parteneriatului şcoală-familie-comunitatea locală în elaborarea strategiilor de educaţie şi pregătire a copilului către viaţă.