Republica Moldova trebuie să continue reformele, astfel aceasta va deveni atractivă pentru o eventuală accedere la UE. De această părere este cercetătorul la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, politologul Dionis Cenușa. „Sustenabilitatea reformelor este ceea ce va ajuta Republica Moldova „să-și vândă” perspectiva europeană ca ceva realizabil acasă, pentru populație, precum și în exteriorul țării. Însă, nu trebuie să uităm că, pe moment, există o preferință foarte clară de a separa Ucraina de Moldova și Georgia în procesul de integrare europeană”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Trio Asociat în condițiile noi: împreună și fiecare pe cont propriu”, organizată de Agenția de presă IPN.
Referindu-se la atitudinea Uniunii Europene față de Trio Asociat (Georgia, Republica Moldova și Ucraina), politologul a subliniat că relația UE cu cele trei țări depinde de situația geopolitică, în cazul Ucrainei, și cea politică, în cazul Moldovei și Georgiei.
„Republica Moldova, spre deosebire de Georgia, are o credibilitate mai mare la Bruxelles. Același lucru se referă și la relațiile bilaterale pe care le are Chișinău cu cele mai importante state din Uniunea Europeană. În discuțiile pe care le-am avut cu diplomații europeni din statele UE, am înțeles că într-adevăr există niște cluburi separate de prieteni ai Moldovei, Ucrainei și Georgiei. După cum cunoaștem, Republica Moldova este susținută de România, împreună cu Germania și Franța, pe urmă alte state se aliniază împreună cu acestea. Pe lângă faptul că există interes diferit din partea statelor membre UE față de Ucraina, Georgia și Moldova, avem și o intensitate a relațiilor care diferă de la țară la țară din partea Uniunii Europene. Chiar dacă UE oferă foarte multă asistența politică, inclusiv financiară, pentru a înarma armata ucraineană, Bruxelles găsește timp și anumite resurse pentru a susține Republica Moldova în gestionarea anumitor crize cu care se confruntă țara de la începutul războiului, dar și unele crize care au început încă anul trecut, inclusiv criza în sectorul energetic. Așadar, Uniunea Europeană este în calitate de pompier în sensul că ajută pe cine poate, dar Ucraina, totuși, rămâne în prioritate”, a spus Dionis Cenușa.
În această ordine de idei, politologul a afirmat că Moldova se află în mijlocul topului al atenției și sprijinului din partea Uniunii Europene datorită „relațiilor foarte bune pe care le are Chișinău la nivel politic și diplomatic cu Bruxelles și multe state importante din interiorul Uniunii Europene”, precizând că „sunt state și guverne naționale care vor susține perspectiva europeană a Ucrainei mai mult decât ar face în situația Moldovei și Georgiei”. Potrivit lui, în topul constituit în ultima perioadă, „Republica Moldova este susținută de UE mai puțin decât Ucraina și mai mult decât Georgia”.
Politologul susține că, după ce Uniunea Europeană a decis să aloce asistența financiară pentru achiziționarea de echipament militar pentru armata ucraineană, „au urmat declarații din partea Ministerului de Externe de la Moscova care a reproșat UE că s-ar transforma într-un departament economic al NATO sau ar deveni organizația foarte apropiată ca profil de ceea ce este NATO. Întrebat de reacția Rusiei la intenția unui proces accelerat de integrare europeană atât din partea Uniunii Europene, cât și din partea statelor membre, politologul a notat că, în urma acestor acțiuni, Federația Rusă începe să-și schimbe atitudinea față de UE.
„Rusia începe să-și schimbe viziunea și atitudinea față de Uniunea Europeană, percepând-o ca un bloc nu doar politic și economic, dar și militar – ceea ce ar putea să influențeze și modul cum Rusia vede integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei. Respectiv, vom avea atitudini mai reticente din partea Rusiei vizavi de integrarea europeană a celor trei țări. Dar, iarăși, nimeni nu trebuie să ia în calcul care este preferința și motivația Rusiei. Republica Moldova și celelalte două țări au o agendă foarte clară de a atinge obiectivul de dezvoltare a țării care este în contextul european și în interiorul Uniunii Europene. Trebuie să luăm în considerare care sunt riscurile care pot parveni din această schimbare de atitudine a Rusiei vizavi de UE, iar, în același timp, să ne concentrăm pe temele de acasă și să continuăm reformele, ca Republica Moldova într-adevăr să devină atractivă pentru o eventuală aderare la UE”, a spus el.
În particular, Dionis Cenușa a menționat consecințele războiului ruso-ucrainean, subliniind că acestea „vor avea un efect imediat asupra Ucrainei”.
„Desigur că rezultatele războiului, dacă vor fi în totalitate în defavoarea Ucrainei, ar putea să descurajeze anumite voci politice în interiorul statelor UE și acest lucru, evident, va afecta în primul rând parcursul european al Ucrainei. Republica Moldova și Georgia din acest punct de vedere ar putea să obțină un avantaj, deoarece statele UE deja au o opinie cunoscută în legătură cu regiunile separatiste care, fie sunt ocupate direct și indirect, fie sunt recunoscute ca state independente de către Federația Rusă. Într-un asemenea context mai clar, pentru Republica Moldova și Georgia va fi mai simplu să găsească susținători pentru perspectiva sa europeană decât pentru Ucraina. Dacă ne vom referi la studiile sociologice, putem să menționăm faptul că atitudinea în rândul populației este favorabilă pentru integrarea europeană în toate cele trei țări. Chiar și în Republica Moldova, unde există un electorat polarizat, avem o majoritate solidă și constantă în ultimii câțiva ani în favoarea aderării la UE. Așadar, atenția și energia actorilor statali și non-statali trebuie să fie concentrată pe consolidarea instituțiilor, astfel ca reformele să fie realizate în mod sustenabil. Reformele și instituțiile sunt punctele primordiale unde trebuie să fie concentrată energia”, a conchis Dionis Cenușa.
Dezbaterea publică la tema „Trio Asociat în condițiile noi: împreună și fiecare pe cont propriu”, organizată de IPN, a fost ediția a 240-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
