Federația Rusă nu a venit deocamdată cu o reacție la inițiativa de creare a Trio-ului asociat din cadrul Parteneriatului Estic (Moldova, Georgia, Ucraina), dar este sigur faptul că, dacă această inițiativă va prinde rădăcini, atunci vor exista tentative de a discredita Parteneriatul Estic, în sensul că Trio-ul va fi folosit ca un argument împotriva Parteneriatului Estic. Se va interpreta precum că „UE renunță la celelalte trei state (Belarus, Armenia, Azerbaidjan) care nu fac parte din Trio-ul asociat”. În jurul acestui tip de mesaj se vor roti declarațiile, care vor fi difuzate de la Moscova. Opinii în acest sens a exprimat Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, la dezbaterea publică „Trio-ul asociat” din cadrul Parteneriatului Estic: necesitate, obstacole și provocări pentru Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.
Cu atât mai mult, crede politologul, este nevoie de o reacție de susținere din Partea UE. „UE câteodată nu realizează cât de important e să vină cu o reacție, dar prin care să susțină acest Trio asociat. Pentru UE contează ce se întâmplă în locomotivele Parteneriatului Estic, este important să fie încurajate discursurile pro-europene, inclusiv din punctul de vedere al crizei de imagine, prin care UE a trecut în ultimii doi ani. Este foarte bine că există state care vor să adere la UE și, probabil, trebuie să existe și o reacție pozitivă din partea Bruxelles-ului”, a menționat el.
Potrivit lui Dionis Cenușa, această inițiativă este încă o oportunitate pentru a vorbi despre integrarea europeană în Republica Moldova și la nivel regional. „La Chișinău această inițiativă trebuie să găsească un răspuns mai larg, inclusiv din partea autorităților, Președinției. Inițiativa respectivă ar putea ajunge un nou centru de atracție în interiorul Parteneriatului Estic, la acest trio ar putea să adere cândva și Armenia, dar și alte state, care să genereze dezbateri despre viitorul regiunii”, a adăugat cercetătorul.
Politologul a subliniat că această inițiativă nu a fost susținută de președinții celor trei state, cu excepția președintelui Georgiei. „Eu nu am văzut prea multă publicitate făcută de Maia Sandu sau Volodymyr Zelensky. Întrebarea este una deschisă, de ce nu s-a făcut, deocamdată nu știm, dar imaginea publică pe care o au cei doi șefi de state ar fi impulsionat interesul public față de inițiativa dată. Cea mai importantă instituție care poate vorbi pe acest subiect cu o voce tare este oficiul președintelui. Vom observa anumite schimbări după alegeri. Probabil, Maia Sandu nu vrea ca Republica Moldova să fie asociată cu discuții despre aderarea la NATO, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate”, a punctat Dionis Cenușa.
El a relevat că, „chiar dacă există o mulțime de probleme acasă, Ucraina, Georgia și Moldova sunt locomotivele Parteneriatului Estic, iar în cadrul Trio-ului, Ucraina este locomotiva principală. Am senzația că acest memorandum a fost susținut pe deplin de Kiev, iar Tbilisi și Chișinău s-au aliniat, deoarece le convine și lor. Georgia a trecut printr-o criză politică de doi ani, care în sfârșit s-a încununat cu o soluție politică, dar oricum situația este una complicată, iar Republica Moldova este într-o pană de coeziune geopolitică, deoarece avem forțe politice care au practic aceleași puteri, în termeni electorali, dar au viziuni geopolitice diferite. Vorbim despre o combinație destul de nereușită dintre evenimentele care se întâmplă în cele trei capitale și intenția celor trei state de a-și coordona eforturile pentru a avansa în agenda lor europeană”.
Totodată, Dionis Cenușa este de părerea că UE nu va spune „nu” acestui memorandum, dar va încerca să minimizeze impactul acestei inițiative asupra dispoziției celorlalte trei state, care nu fac parte din inițiativă. „Pentru UE, Parteneriatul Estic este mult mai important decât alte inițiative care pot fi create pe baza acestuia. Parteneriatul deja oferă asistență tehnică, financiară, are un ecosistem de platforme, care funcționează eficient, inclusiv la nivelul mediului de afaceri, al societății civile, al autorităților locale, deci, nu există o necesitate pentru UE de a complica lucrurile. Totodată, este important să fie menținute spiritele pro-europene în cele trei state, unde reformele pot avea loc mult mai ușor, deoarece există instituții mai democratice. Partea georgiană menționa și despre posibilitatea organizării unui summit al Trio-ului asociat, pe care ei să-l găzduiască, după care vor urma reacții în lanț. Pentru cele trei state este important să pună în agenda UE subiectul: ce facem, ce putem oferi mai mult pentru statele care vor integrare europeană? Aceasta nu înseamnă că cele tei state pro-europene nu vor să coopereze pe aspecte care țin de securitate. Însă pentru Republica Moldova este complicat să se asocieze cu două state pro-euroatlantice”, a spus politologul.
Dionis Cenușa a precizat că Memorandumul de la Kiev a fost lansat în ajunul Summit-ului Parteneriatului Estic, care va avea loc în toamna anului curent și la care se vor discuta acțiunile în următorii 10 ani în cadrul Parteneriatului Estic. „Memorandumul nu fost tradus în română, deci, s-a mers pe pregătirea unui document, care va putea fi transmis pentru consumul extern, nu cel de acasă. E o sugestie pentru autoritățile moldovenești, să ofere acest document și în limba română, astfel ca publicul de acasă să-l poată citi și discuta”, a conchis cercetătorul.
Dezbaterea publică „Trio-ul asociat” din cadrul Parteneriatului Estic: necesitate, obstacole și provocări pentru Moldova” este ediția a 188-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
