Candidaţii la funcţia de primar al municipiului Chişinău reflectă în programele lor circa 70 de iniţiative de dezvoltare sau ameliorare a situaţiei din municipiul Chişinău, dintre care 13 sunt comune pentru majoritatea candidaţilor. Aceasta este concluzia expertului Veaceslav Ioniţă în urma examinării programelor electorale a candidaţilor, la solicitarea Agenţiei Info-Prim Neo.
[Un program social]
Eduard Muşuc are 15 acţiuni, dintre care 5 sunt asemănătoare majorităţii concurenţilor şi 2 care îl deosebeşte de alţii. În primul rând sunt acţiunile ce ţin de susţinerea activităţii de întreprinzător cu patentă şi organizarea consultaţiilor juridice în primăriile din municipiu. Ca şi majoritatea candidaţilor el îşi propune lucruri imposibile precum majorarea pensiilor. În rest, majoritatea promisiunilor lui Muşuc ţin de buna intenţie, adică nu presupune mari necesităţi financiare şi în general programul său poartă un vădit caracter social.
[Un program real]
Candidatul la funcţia de primar Corneliu Ciurea vine cu 23 de iniţiative, marea majoritate reprezintă propunerile similare cu ale altor candidaţi. Totuşi el vine cu propuneri care sunt mai puţin incluse în alte programe şi în special ce ţine de conservarea zonei istorice a oraşului, inclusiv ideea originală nu numai de a salva acest patrimoniu, dar şi a-l explora în scopuri turistice şi de a aduce în acest sens beneficii economice. Totodată Ioniţă a menţionat că Ciurea este unicul candidat care nu a inclus în programul său ceva ce nu ţine de competenţa autorităţilor publice locale.
[Un program scump]
Vitalia Pavlicenco a inclus în programul său 17 puncte, 8 dintre care se repetă şi la alţii. Pavlicenco este originală prin faptul că la reparaţia drumurilor va folosi fonduri din investiţiile transfrontaliere, gestionate prin intermediul României. Acest lucru sună frumos dar este greu de imaginat cum ar putea fi realizat. Totodată programul său solicită mari eforturi financiare şi nu are practic nimic din ceea ce numim bunele intenţii, adică lupta cu birocraţia, corupţia, etc.
[Un program tehnic]
Svetlana Mâsliţchi a inclus în programul său 23 de iniţiative. Acesta include şi lucruri care nu pot să le rezolve autorităţile publice locale, dar este şi unicul candidat care meditează asupra problemei ce ţine de persoanele decedate. Ea acordă o atenţie destul de mare acestei probleme, începând de la reparaţia cimitirului „Sfântul Lazăr”, stabilirea preţurilor la serviciile funerare, etc. Programul său prevede şi modul în care vor fi gestionate problemele pe care le enunţă, astfel că acesta este unul deosebit de tehnic.
[Un program politic]
Programul lui Dumitru Braghiş, alcătuit din 15 puncte, nu este atât tehnic cât mai mult politic. El nu-şi propune să descrie cum va rezolva problemele enunţate, dar trece în revistă blocul acestora. Suferă de aceeaşi boală de a include în programul său lucruri care nu ţin de activitatea primarului. Un aspect original al programului său este acordarea unei atenţii mai deosebite cartierelor de vile din municipiu.
[Un program ecologic]
Candidatul la funcţia de primar Ilie Bujeniţă are un program ce include 25 de iniţiative, care acoperă şi majoritatea din cele 13 probleme indicate de marea majoritate a candidaţilor. El este unul care îşi propune dezvoltarea pistelor pentru biciclişti şi în general acordă o atenţie mai mare decât alţi candidaţi asupra situaţiei şi rezolvării problemelor ecologice ale municipiului.
[Un program sanitar]
Mihai Petrache este cel mai ascet candidat la înaintarea de oferte alegătorilor săi, astfel că programul său include 6 iniţiative. Programul său conţine în mare parte revizuirea şi examinarea activităţii autorităţilor publice precedente, precum verificarea legalităţii tuturor hotărârilor şi deciziilor, etc. Programul ar putea fi numit unul sanitar, adică să cureţe administraţia de toate actele care au fost aprobate ilegal.
[Un program-eseu]
Pentru Bodarev vine cu 12 iniţiative, 5 dintre care sunt similare cu ale altor candidaţi. Ceea ce este nou în programul său este intenţia de a modifica legislaţia, precum cea cu privire la statutul municipiului Chişinău, însă acest lucru nu ţine de prerogativele sale. De asemenea el se remarcă prin promisiunea de a introduce tehnologii moderne în toate serviciile municipale. În rest programul său se aseamănă mult cu un eseu deoarece conţine reflecţii asupra problemelor şi ceea ce ar putea face.
.......................................................................................................
Programele candidaţilor la funcţia de primar al municipiului Chiţinău – Ludmila Bolboceanu şi Valentina Ţapiş nu au fost examinate de analistul Veaceslav Ioniţă din cauza imposibilităţii de a lua cunoştinţă de ele.
........................................................................................................
[Un program pentru primarul ideal]
În urma analizei programelor candidaţilor la funcţia de primar, Veaceslav Ioniţă le-a divizat în 3 categorii: 1)programe „politice şi declarative”, care abordează problemele fără a oferi soluţii; 2)”programe tehnice”, care vor să demonstreze gradul înalt de profesionalism al candidatului şi faptul că el cunoaşte problemele oraşului şi ştie cum să le rezolve; 3)„programele amalgam” care conţin şi acţiuni tehnice dar şi declaraţii pur politice.
Tot 3 abordări se profilează şi la modalitatea de soluţionare a problemelor. Prima este declarativă, care spune ce va face candidatul, fără a arăta cum. A doua abordare spune şi cum se vor realiza lucrurile. A treia este cea instituţională, care spune cum va fi realizat procesul, din ce surse, etc...
Un alt criteriu de divizare a programelor ţine de examinarea problemele capitalei fie în complex, fie prin focalizare doar pe unele aspecte.
Doza de populism pentru fiecare candidat variază între 0% şi 30%. Totodată se vede foarte clar că majoritatea concurenţilor au avut şi câte ceva original, inclusiv lucruri bune şi din toate aceste programe poate fi creat „ programul pentru primarul ideal”, menţionează analistul Veaceslav Ioniţă.
