[Ştire Info-Prim Neo din ciclul „Moldova-20! Încotro?”] [Fiecare din cei 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova îşi are însemnele sale şi rolul său în ceea ce s-a întâmplat în această perioadă şi, fără îndoială, în ceea ce are să i se întâmple ţării şi oamenilor ei în viitor. Solicitaţi de Info-Prim Neo, politicieni, analişti, experţi şi personalităţi în diferite domenii apreciază atât principalele evenimente derulate într-un anume an, cât şi impactul lor asupra ţării în ansamblu.] [ANUL 2006 în viziunea lui Victor Gurău, politolog şi analist politic] [31 ianuarie] – La Bruxelles a avut loc cea de-a IV-a reuniune trilaterală RM-UE-Ucraina, axată pe problema de frontieră moldo-ucraineană. [1 februarie] – Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării Europene, Andrei Stratan, a avut o întrevedere cu secretarul general al Consiliului UE, Javier Solana, în cadrul căreia a relatat despre desfăşurarea implementări Planului de Acţiuni RM-UE şi intenţiile Republici Moldova de a realiza cu succes şi în timpul prevăzut acest proces. [7-8 februarie] – Valeriu Ostalep, viceministru al afacerilor externe şi integrării europene, a participat pentru prima dată la reuniunea de lucru a Directorilor Politici din cadrul Ministerelor de Externe ale statelor din Europa Centrală şi de Est. [martie] – Rusia interzice exportul de vin din Moldova şi Georgia. A fost creat un conflict diplomatic între Republica Moldova, Rusia şi Georgia. [4 mai] – Republica Moldova a fost acceptată în calitate de membru cu drepturi depline în cadrul Procesului de Cooperare în Europa Sud-Est (SEECP) [1 iunie] – Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM) a anunţat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova – „Discover us” pentru a fi prezentat în şapte state. [28 decembrie] – Este adoptată Legea privind administraţia publică locală. [În viziunea politologului şi analistului politic Victor Gurău], anul 2006 a fost unul crucial pentru Republica Moldova şi pentru guvernarea PCRM în ceea ce priveşte consolidarea efortului politic şi social al elitelor politice locale pe calea integrării europene. „Practic, începând cu anul 2006 procesul de integrare europeană a Republicii Moldova devine ireversibil. Drept confirmare ne servesc absolut toate evenimentele ce au avut loc pe toată durata acestul an, destul de complicat pentru ţara noastră din punct de vedere politic şi economic”, a declarat Victor Gurău. Potrivit politologului, factorii principali care au determinat guvernarea PCRM în frunte cu preşedintele Vladimir Voronin să direcţioneze politica internă şi cea externă pe vectorul integrării europene au fost atât de ordin intern, cât şi extern. Începând cu anul 2002, guvernarea comunistă şi-a pus drept scop strategic de durată medie intensificarea efortului politic şi social privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Factorii interni au fost impulsionaţi de elita politică moldovenească, care la 24 martie 2005 a adoptat prin vot unanim Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova privind parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene, care reflecta consensul larg al celor patru fracţiuni parlamentare în ceea ce priveşte promovarea consecventă şi ireversibilă a cursului strategic de integrarea europeană, spune Victor Gurău. Analistul subliniază că drept urmare a acestei declaraţii, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un şir de măsuri legislative importante pentru consolidarea democraţiei şi statului de drept în Republica Moldova, care au fost elaborate cu participarea societăţii civile şi a opoziţiei. Aceşti paşi au impulsionat procesul de implicare a societăţii civile în pregătirea şi adoptarea cadrului normativ şi legal corelat cu cel european. Politologul a menţionat că la data de 1 februarie viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Andrei Stratan, a avut o întrevedere cu secretarul general al Consiliului UE, Javier Solana, în cadrul căreia a relatat despre desfăşurarea implementări Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană şi intenţiile Republici Moldova de a realiza cu succes şi în timpul prevăzut acest proces. „Domnia sa a adus la cunoştinţa înaltului oficial european că guvernarea de la Chişinău atribuie o importanţă deosebită procesul de coordonare a reformelor în conformitate cu standardele şi experienţa statelor membre ale Uniunii Europene. În special, în calitate de priorităţi au fost identificate următoarele domenii: aprofundarea procesului de reformare a sistemului naţional al justiţiei, prin elaborarea unei strategii complexe de reformare pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi a unui program de finanţare, elaborarea unei strategii de informare şi comunicare în domeniul integrării europene, instituirea unui dialog durabil cu societatea civilă în procesul de realizare a reformelor, asigurarea libertăţi de exprimare şi a mass-media”, a menţionat Victor Gurău. Potrivit politologului, când Valeriu Ostalep, vice-ministru al afacerilor externe şi integrării europene, a participat pentru prima dată la reuniunea de lucru a Directorilor Politici din cadrul Ministerelor de Externe ale statelor din Europa Centrală şi de Est, atunci s-a dat startul procesului privind aderarea Republicii Moldova la structură europeană regională, proces care s-a finalizat în data de 4 mai, când Republica Moldova a fost acceptată cu drepturi depline în cadrul Procesului de Cooperare în Europa Sud-Est (SEECP). Aceste evenimente de intensificare a procesului de integrare a Republicii Moldova în structurile regionale şi cele europene de cooperare politică şi economică au fost precedate de cea de-a IV-a reuniune trilaterală Republica Moldova -Uniunea Europeană-Ucraina, axată pe problema de frontieră moldo-ucraineană, care a avut loc în data de 31 ianuarie, la Bruxelles. Potrivit politologului şi acest eveniment politic major de cooperare cu structurile europene a aprofundat şi mai mult sentimentul de „gelozie” al administraţiei de la Kremlin faţă de colaborarea Republicii Moldova cu UE, care au avut un trend pozitiv constant din momentul lansării în anul 2002 şi care a fost impulsionată serios de eşecul semnării Memorandumului Kozak în 2003. „La acest capitol este necesar de menţionat şi câştigul PCRM în electorala din anul 2005, contrar presiunilor majore asupra electoratului rusolingv din partea diferitor structuri ale administraţiei de la Kremlin, inclusiv susţinerea financiară şi logistică a opoziţiei moldoveneşti. Necătând la aceste elemente negative, de implicare serioasă a factorului extern în procesul social, politic şi economic din Republica Moldova, economia ţării are un trend pozitiv constant şi anume în anul 2006 ţara noastră deţine întâietatea în topul ţărilor fost sovietice, conform unui raport al ONU privind eficienţa întrebuinţării de către guvernarea comunistă a resurselor avute la dispoziţie, surclasând Belarus, Ucraina, Republica Kazahă şi Federaţia Rusă”, a declarat politologul. Victor Gurău consideră că un impact serios asupra economiei ţării şi deteriorării şi mai profunde a relaţiilor politice şi economice cu Federaţia Rusă a fost implementarea Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), care a fost lansată la 30 noiembrie 2005 la solicitarea comună a preşedinţilor Republicii Moldova şi Ucrainei, adresată Comisiei Europene. Aceste acţiuni, potrivit lui Victor Gurău, au fost catalogate de către administraţia Federaţiei Ruse drept „embargo economic şi politic” al regimului separatist de la Tiraspol şi un pretext ideal pentru a interzice exportul de vinuri moldoveneşti începând cu luna martie, anul 2006. Au urmat interdicţii şi pentru exportul de alte produse agricole moldoveneşti, paşi ce au deteriorat şi mai tare relaţiile politice şi economice dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă şi care au dus, în ultimă instanţă, la un „război diplomatic” între cele două ţări, Moldova fiind asistată intensiv de către ţările UE, de România în mod particular, dar şi de Ucraina „Este necesar îndeosebi de menţionat, că pe termen scurt, guvernarea comunistă în frunte cu Vladimir Voronin a reuşit să menţină situaţia economică sub control şi chiar să obţină o creştere în economie. După anul 2000, Republica Moldova a avut o creştere majoră în economie mai mare de 6%, exceptând anul 2006, în care creşterea a fost doar de 4% din cauza crizei relaţiilor cu Rusia, care a dus la interzicerea exportului de vinuri pe piaţa rusească”, a subliniat Victor Gurău. Politologul a mai spus că în acea perioadă au fost întreprinse unele măsuri de liberalizare a activităţii agenţilor economici, au fost operate investiţii majore în infrastructura ţării. Construcţia Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti, care avea să mărească accesul Moldovei la piaţa internaţională de petrol şi să micşoreze dependenţa sa energetică cronică faţă de Rusia, a fost finalizată la sfârşitul anului 2006. Referindu-se la întreaga perioadă de independenţă, Victor Gurău, a menţionat că elementele pozitive ce au marcat constructiv Republica Moldova ţin de adoptarea Constituţiei, de alegerile democratice şi stabilirea unei democraţii sociale, de schimbarea guvernărilor pe cale paşnică şi continuitatea procesului de integrare europeană, de votarea lui Vladimir Voronin ca preşedinte al Republicii Moldova, la data de 4 aprilie 2005, şi de aprobarea Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova privind integrarea europeană din 4 martie, anul 2005. Elementele negative, în opinia politologului, sunt legate de conflictul armat de pe Nistru şi implicarea Federaţiei Ruse în conflictul armat intern, exodul populaţiei după hotarele ţării în căutarea unui loc de muncă, modificarea Constituţiei Republicii Moldova în anul 2000 şi evenimentele din 7 aprilie 2009. Politologul a mai menţionat că pentru stabilizarea situaţiei social-politice din Republica Moldova este necesară reformatarea de urgenţă a majorităţii parlamentare, majorarea nivelului de responsabilizare a elitelor politice faţă de cetăţenii ţării şi alegerea preşedintelui Republicii Moldova conform prevederilor Constituţiei, fără operarea modificărilor în legea supremă sau aprobarea unei noi Constituţii. {Victor Gurău este directorul Centrului Strategii Politice şi Economice „Moldova Europeană” de pe lângă Asociaţia Managerilor din Republica Moldova. Membru Fondator al organizaţiei teritoriale Râşcani din or. Cişinău al Frontului Popular din Moldova (1988). În perioada 1990-1995, a fost deputat în Sovietul orăşenesc Chişinău, transformat în anul 1992 în consiliul municipal Chişinău. Membru fondator al Partidului Naţional Liberal (1993), membru al Partidului Liberal (1994), membru fondator al Partidului Democrat al Muncii din Moldova (1998). Fondatorul ziarului „Opinia Studenţească”, Iaşi, România (1992), fondatorul săptămânalului „Jurnal de Chişinău” (1992). Este preşedinte în câteva companii.}