Noua politică de vecinătate, adoptată săptămâna aceasta de către Uniunea Europeană, înseamnă intrarea într-o nouă eră a relaţiilor UE cu vecinii, adaptarea acestora la noile realităţi şi provocări şi reprezintă o reacţie a structurilor europene la „primăvara arabă” în contextul evenimentelor din ultimul timp într-o serie de ţări din vecinătatea de Sud a Europei. În acelaşi timp, ţările din Estul şi Sud-Estul Europei, inclusiv Republica Moldova, au şanse reale de a menţine sau chiar a-şi spori asistenţa din partea UE, dacă vor fi insistente în promovarea reformelor interne. Declaraţii în acest sens a făcut şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, în cadrul unei conferinţe de presă, notate de Info-Prim Neo.
Conform noii politici, în perioada 2011-2013, ţările din regiunile învecinate vor beneficia de asistenţă suplimentară în valoare peste 7 miliarde euro în formă de granturi, dintre care două treimi se planifică să fie orientate spre Sud şi o treime spre Est. Dar banii vor fi alocaţi în realitate doar cu condiţia atingerii scopurilor pentru care sunt preconizaţi, în special, pentru promovarea reformelor pe plan intern, a precizat ambasadorul european. În acest sens rămâne valabil principiul, potrivit căruia UE oferă mai mult în schimbul mai multor eforturi de modernizare a ţărilor din vecinătate.
Dirk Schuebel a exemplificat mecanismul de distribuire a asistenţei prin cele 50 milioane de euro, „puse de o parte” de către UE pentru realizarea reformei sistemului judiciar în Republica Moldova. Potrivit lui, banii vor fi alocaţi doar în urma unor rezultate concrete în acest sens. „Am preconizat o sumă anumită ca şi suport bugetar pentru reforma sistemului judiciar dar suma dată va fi alocată doar în cazul în care va fi implementată strategia naţională pentru reforma sistemului judiciar. În cazul în care vom înregistra progrese pentru implementarea acestei strategii într-adevăr va fi oferit suportul financiar. Prima tranşă urmează să fie achitată în 2012, iar în cazul în care acestă implementare va eşua, respectiv, şi suportul la fel”, a spus oficialul european.
Întrebat de Info-Prim Neo, dacă noua politică de vecinătate a fost elaborată după principiul solicitat la începutul acestui an de câteva ţări importante din cadrul UE, inclusiv Franţa şi Spania, potrivit căruia asistenţa să fie reorientată masiv de la Est, inclusiv de la Republica Moldova, la Sud, Dirk Schuebel s-a arătat satisfăcut pentru faptul că UE a reuşit să evite această abordare. „Documentele recente demonstrează că acestă dilemă a fost depăşită. Adică nu au fost găsiţi noi bani, atât că au fost identificate nişte posibilităţi de a mişca banii dintr-o parte în alta şi pot să vă spun ca Estul nu va primi mai puţini bani decât Sudul. Deci, nu vor mai exista aceste redirecţionări de la Est spre Sud. Aceşti bani care au fost preconizaţi pentru Republica Moldova vor fi într-adevăr alocaţi Moldovei în cazul în care dvs veţi presta rezultatele convenite. În cazul în care ţările Europei de Est vor livra mai puţine rezultate, mai puţine reforme faţă de ţările din Sud, în aşa caz da, banii vor merge spre Sud, este posibil. Banca de Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare până la moment nu au avut operaţii în Sud şi acum invenţia este că aceste bănci au posibilitatea să-şi lanseze operaţiile în regiunea mediteraneană, în regiunea de Sud. De aceea suntem chiar fericiţi că am reuşit să găsim acele 1,2 miliarde de euro adiţionale din care Republicii Moldova tot o să-i revină o bucată din plăcintă în cazul în care Republica Moldova va rămâne la fel de implicată în procesul de reforme”, a declarat şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel.
Eroii unui roman celebru din perioadă sovietică achiziţionau un set de scaune foarte important pentru ei după principiul enunţat în titlul ştirii.
