Președinta Maia Sandu a afirmat, luni, că, din cauza războiului ruso-ucrainean, Republica Moldova, practic, nu are exporturi în Rusia. Și aceasta în condițiile când, merele moldovenești, de exemplu, până acum, au fost exportate aproape toate exclusiv în Rusia. Care sunt problemele apărute în ultimul timp în domeniul exporturilor de fructe, care sunt riscurile, pericolele, dar și oportunitățile pe care le creează această perioadă complicată, au discutat participanții la dezbaterea publică „Dilema exporturilor de fructe moldovenești: spre Est sau/și spre Vest?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că exportul de fructe și legume în Federația Rusă este prevăzut de Acordul privind zona de liber schimb semnat pe 18 octombrie 2011. „Documentul, care a fost semnat de 11 state ale CSI, se extinde asupra comerțului cu mărfuri între părți și recunoaște că acest comerț are loc în baza normelor dreptului internațional. Pentru Republica Moldova, acest Acord a intrat în vigoare în 2013. Cu doi ani mai târziu, a expirat termenul sau a fost întrerupt Acordul bilateral de liber schimb semnat între Republica Moldova și Federația Rusă în 1993. Deci, vedem că Acordul în cadrul CSI a intrat în vigoare în 2013, iar Acordul bilateral a fost anulat în 2015”, precizează expertul.
Potrivit lui, în septembrie 2013, Federația Rusă a introdus sancțiuni împotriva Republicii Moldova – au fost interzise exporturile de vinuri, iar în august 2014, Rusia a decis să introducă taxe vamale la importul unor produse din Moldova, cum ar fi legume, carne, grâu, zahar, băuturi alcoolice etc. „Explicația a fost că Republica Moldova ar practica reexportul după ce a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Până atunci, Republica Moldova anual vindea pe piața rusească produse agroalimentare în valoare totală de circa 125 de milioane de dolari”.
Igor Boțan menționează că, după această pedeapsă din partea Federației Ruse în privința Republicii Moldova, comerțul a intrat în ceea ce se numește „regim manual”. Mai exact, exportatorii din Moldova puteau să nu achite taxe doar pe perioade scurte, de obicei de jumătate de an. „Și această „îngăduință” din partea Rusiei era legată de rezultatele alegerilor din Moldova, așa cum a fost în 2019, în 2021”, explică expertul. Potrivit lui, în mod neașteptat, pe 5 martie 2022, Rospotrebnadzor – Serviciul federal pentru supraveghere în domeniul protecției drepturilor consumatorilor și bunăstării populației al Federației Ruse – a anunțat că pentru cinci state, printre care și Moldova, se scoate taxa vamală la importul de fructe cu sâmbure și semințe”. În opinia sa, aceasta s-a întâmplat din cauza războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei și al sancțiunilor impuse de comunitatea internațională.
Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a menționat că este vorba despre o situație destul de precară, în condițiile când Republica Moldova este una din țările mari producătoare de fructe și o mare exportatoare pe piața din Federația Rusă, fiind pe primul loc. „Acesta nu este un lucru tocmai bun, deoarece din 2014, când fost embargoul introdus de Rusia, statul a ținut să orienteze cumva producătorul agricol de a identifica și alte peții. Și în acest sens s-au făcut investiții astfel încât să fie schimbată calitatea producției, să fie îmbunătățit asortimentul producției. Însă, este ceea ce este”.
„În Republica Moldova sunt obținute recolte de circa 350 de mii de tone de măr anual. Ca și direcționare pe valorificare – în jur de 200 mii tone merg la procesare, deci, la industria alimentară, circa 60-70 de mii de tone, în funcție de an, sunt consumate pe intern, iar restul sunt exportate. Spre regret, Republica Moldova, din totalul exporturilor de măr, pe o singură piață a Federației Ruse exportă circa 95-98%. Aceasta este foarte mult, este foarte riscant pentru o țară care se bazează pe agricultură. Și în prezent avem o situație precară, deoarece, în primul rând, s-a lungit foarte mult drumul până în Federația Rusă. Este vorba despre partea logistică, care este afectată foarte tare și inducând la cheltuieli suplimentare”, explică responsabilul MAIA.
Potrivit lui, autoritățile au intervenit cu măsuri pentru a face producția moldovenească acceptabilă pentru piețele țintă, cum ar fi Europa, Orientul Mijlociu sau India. Vasile Șarban a mai spus că și în prezent, pe piața din Federația Rusă mai continuă exportul de mere moldovenești, însă în cantități nesemnificative. „Însă nu este clar care sunt perspectivele de mai departe. Actualmente în țară sunt în jur de 105 mii tone de mere”, a spus el.
Viorel Chivriga, expert în politici economice IDIS „Viitorul”, a notat că în anul 2005, Republica Moldova a fost „aruncată” de pe piața Federației Ruse cu produsele animaliere, apoi cu produsele vegetale, iar în 2006 au fost blocate și produsele alcoolice. În opinia sa, acesta a fost un semnal foarte clar că piața rusească este foarte instabilă, care nu funcționează conform regulilor economice, ci după cele impuse de politic. Și încă de atunci era cazul să fie identificate modalități de a proteja atât țara, cât și agenții economici.
„Privitor la o eventuală oportunitate de a intra pe piața Federației Ruse, aceasta nu este tocmai valabilă. Noi nu putem intra pe piața din Rusia. Chiar astăzi Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au blocat tot traficul, și-au închis hotarele pentru mărfurile din și spre Rusia. Eu nu cred că să va găsi vreun moldovean sau dacă se va găsi va fi foarte curajos să exporte produse pe partea vestică a Ucrainei prin Bielorus”, afirmă expertul.
„Pe de altă parte, să fim mai raționali – producători de mere sunt mulți în Republica Moldova. Noi suntem la capătul listei de zece state producătoare de mere din lume, dar ele sunt poziționate în diferite regiuni ale lumii și în Asia, și în Vestul Europei și alte regiuni, unde noi avem exporturi contabilizate. Ele sunt realizate de oameni foarte curajoși, cu inițiativă, dar ele nu pot să contribuie la soluționarea problemelor pe care le avem astăzi. Este vorba de un volum relativ mare, dar s-a pierdut timp atunci când era foarte clar că este inevitabil un conflict dintre două state. Era foarte clar că trebuie ceva de întreprins și trebuia să ținem cont de faptul că merele pe care le avem acum în stoc sunt de calitate”, opinează Viorel Chivriga. Expertul a reiterat că politicile și strategiile de export trebuiau regândite încă din anul 2005.
Dezbaterea publică la tema „Dilema exporturilor de fructe moldovenești: spre Est sau/și spre Vest?”, organizată de IPN, a fost ediția a 234-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.