Chişinăul a întârziat dialogul cu autorităţile din Comrat. Acum, în UTA Găgăuzia se pregătesc două referendumuri, iar acestea au drept scop să dea o palmă autorităţilor centrale pentru a atrage atenţia lor asupra problemelor regionale şi asupra doleanţelor societăţii. Despre aceasta au vorbit participanţii la dezbaterea publică „Şansele dialogului civilizat dintre Chişinău şi Comrat şi alternativele periculoase ale acestuia”, organizată de Agenţia IPN.
Deputatul din fracţiunea parlamentară a liberal democraţilor, Valeriu Ghileţchi, a spus că, din punctul de vedere al Partidului Liberal Democrat şi al coaliţie de guvernare, iniţiativa Găgăuziei de a organiza referendumurile are 3 mari deficienţe. Una ţine de legalitatea organizării, al doilea aspect este relevanţa şi necesitatea acestor 2 referendumuri, iar al treilea ţine de ordin politic. Potrivit deputatului, se vede cu ochiul liber că, de fapt, prin aceste referendumuri se încearcă obstrucţionarea cursului european al Republicii Moldova. Cu toate acestea, parlamentarul recunoaşte necesitatea şi posibilitatea dialogului.
Fiodor Gagauz, deputat al Adunării Populare a UTA Găgăuzia, fracţiunea „Găgăuzia Unită”, a menţionat că situaţia se tensionează artificial pentru a afecta imaginea autonomiei. „Noi înţelegem că autorităţile centrale au prerogativa de a alege vectorul de dezvoltare externă, dar insistăm că regiunile pot influenţa această opţiune. Noi subliniem că referendumul privind vectorul extern al ţării este unul consultativ”, a spus deputatul. Fiodor Gagauz nu crede că este posibil ca autorităţile de la Chişinău să le convingă pe cele de la Comrat să renunţe la organizarea referendumurilor, dar este de părere că nu se va întâmpla nimic grav, dacă ele vor avea loc, principalul este să nu se tensioneze în continuare artificial situaţia. Deputatul Fiodor Gagauz a spus că timp de 19 ani nu a avut loc un dialog serios între Chişinău şi Tiraspol.
Deputatul în Parlament din fracţiunea comuniştilor, Artur Reşetnicov, crede că unica şansă în rezolvarea acestei situaţii este dialogul. „Alternativă, în viziunea noastră, nu există. Astfel de dialoguri trebuiau să aibă loc la nivelul puterii centrale cu participarea Comratului încă anul trecut. Din cauza lipsei unui astfel de dialog, nu au avut loc consultări. Trebuia să se poarte dialog cu cetăţenii înainte de parafarea Acordului de Asociere cu UE. Noi, comuniştii, suntem de acord că situaţie este tensionată, dar e din cauza puterii centrale, este rezultatul lipsei de dialog”, a apreciat parlamentarul.
Mihail Sirkeli, director executiv al Centrului de Tineret „Piligrim-Demo” din Comrat, spune că trebuie căutată cauza a ceea ce se întâmplă în Găgăuzia nu la Comrat sau la Moscova, ci la Chişinău. „Puterea centrală nici nu consideră de cuviinţă să discute cu regiunile ceea ce face. Referendumurile se propuneau încă un an în urmă. Chişinăul nu discuta nimic. Există un mit despre unirea Republicii Moldova cu România şi se menţine acest mit deoarece autorităţile centrale nu discută cu oamenii care se tem de aceasta. Chişinăul a început a reacţiona foarte târziu, trebuia să se reacţioneze atunci, când au început primele acţiuni. S-au acumulat foarte multe probleme. Văd că nimeni nu vrea să ofere mai multă putere regiunilor, dar acestea nu mai doresc să se supună”, a subliniat directorul executiv al „Piligrim-Demo”.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, expertul Igor Boţan, a spus că autorităţile de la Comrat ştiu că majoritatea populaţiei din Găgăuzia sunt pentru integrarea euroasiatică şi nu vede sensul organizării acestora atât timp cât se ştie finalitatea lor, însă aceste acţiuni au drept scop mai degrabă să dea o palmă autorităţilor centrale. Expertul consideră că rezultatele referendumurilor nu vor avea finalitate, deoarece nicio instanţă de judecată nu le va valida. De asemenea, Igor Boţan propune ca găgăuzii să nu se teamă de declaraţiile de unire făcute de preşedintele României, Traian Băsescu, ci să solicite acestuia să spună care va fi statutul Găgăuziei după o eventuală unire.
Dezbaterea „Şansele dialogului civilizat dintre Chişinău şi Comrat şi alternativele periculoase ale acestuia”, este ediţia XXV din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice, susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”.
