Dezinteresul oamenilor în soluţionarea transnistreană generează lipsă de acţiune

Soluţionarea conflictului transnistrean este la periferia intereselor opiniei publice, menţionează analistul Oazu Nantoi, făcând referire la rezultatele sondajelor de opinie efectuate în ultimii ani. Oamenii nu fac presiuni asupra politicienilor, care, la rândul lor, încă nu au elaborat Strategia de soluţionare a conflictului, chiar dacă despre necesitatea acestui document s-a vorbit în repetate rânduri, atât în timpul campaniilor electorale, cât şi după, a remarcat expertul, citat de Info-Prim Neo. Potrivit lui Oazu Nantoi, problema transnistreană nu va fi soluţionată în timpul apropiat pentru că mulţi actori implicaţi în acest conflict au interese mari în vederea păstrării stării din prezent. Un alt expert în problematică transnistreană, Radu Vrabie, a declarat pentru Info-Prim Neo, că despre soluţionarea conflictului transnistrean se menţionează în Planul de guvernare, în care este indicată ca prioritatea numărul 2, şi în Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului, adoptată în 2005. De asemenea, sunt şi o serie de hotărâri de Guvern care tratează tema în cauză. În Strategia Securităţii Naţionale, problema conflictului transnistrean este descrisă în limita a 13 rânduri. Radu Vrabie spune că există doar un model de concepţie de soluţionare a conflictului, care a fost pregătit anul trecut şi care urmează a fi redactat şi modificat în conformitate cu ultimele schimbări care au avut loc în structura conducerii de la Tiraspol. Cât priveşte resursele financiare, există fondul de reintegrare, care constituie 10 milioane de lei anual, distribuiţi în localităţile din zona de securitate. „Guvernul mai cooperează şi cu alte instituţii care investesc bani în vederea soluţionării conflictului transnistrean şi în vederea întăririi măsurilor de încredere între cele două părţi”, menţionează Radu Vrabie. O eventuală Strategie de soluţionare a conflictului transnistrean ar trebui să prevadă mai multe aspecte care ar ilustra o viziune clară a poziţiei celor două părţi implicate în conflict. Aceasta ar trebuie să conţină momentele forte ale poziţiei Republicii Moldova, momentele slabe în luările de atitudini, perspectivele, riscurile şi paşii concreţi care ar conduce la căpătarea încrederii şi soluţionarea conflictului, menţionează cei doi experţi în domeniu. Reprezentantul special al preşedintelui Rusiei pentru regiunea transnistreană, Dmitri Rogozin, a dat anterior de înţeles autorităţilor moldoveneşti că nici una din metodele de soluţionare pe care le-ar iniţia Moldova nu va fi eficientă atâta timp cât nu se achită datoriile locuitorilor din stânga Nistrului faţă de Gazprom.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.