„În cazul PSRM constituirea unui bloc electoral nu pare a fi o opțiune fezabilă, mai degrabă invers. Exclusivismul de care dă dovadă PAS, atunci când se erijează apriori în postura de învingător al scrutinului parlamentar, îi poate juca festa. Liderii partidelor unioniste ar face bine să-și depășească orgoliile pentru a le oferi alegătorilor opțiunea votării unui bloc unionist consolidat, cu un program bine închegat în baza unui scop clar formulat...”
---

Rațiunea constituirii blocurilor electorale

Odată cu semnarea decretului prezidențial privind dizolvarea Parlamentul și stabilirea datei alegerilor anticipate au început pregătirile pre-electorale. În perioada pre-electorală se constituie, de obicei, blocurile electorale. Începând cu anul 2010, politicienii moldoveni au pierdut interesul pentru blocurile electorale, acestea constituindu-se mult mai frecvent în perioada 1994-2009. Explicația e simplă, până în 2009 alegerile parlamentare se organizau în baza sistemului proporțional cu partajarea proporțională, conform voturilor obținute, a mandatelor, inclusiv a celor ce urmau să revină formațiunilor care nu au trecut pragul electoral.

Numărul mandatelor redistribuite proporțional de-a lungul celor 8 scrutine parlamentare, desfășurate în baza sistemului electoral proporțional, a variat de la 4 până la 28, media fiind de aproximativ 15! Astfel, conform procedurii de distribuire a mandatelor, concurenții electorali erau, de fapt, împărțiți în receptori și donatori de mandate, ultimii neparticipând la distribuție. Evident, formațiunile mari aveau interesul să primească partea leului din numărul mandatelor redistribuite artificial din contul donatorilor. În acele condiții, constituirea blocurilor electorale putea aduce un surplus de câteva mandate. De exemplu, în 2001, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a obținut un surplus de 21 de mandate și o majoritate constituțională de 71 de mandate datorită redistribuirii proporționale a celor 28 de mandate ale donatorilor.  

În 2010 legislația electorală a fost modificată, introducându-se distribuirea egală, nu proporțională, a mandatelor donatorilor. Evident, abordarea egalitaristă a descurajat partidele cu șanse de depășire a pragului electoral să se asocieze în blocuri electorale. Efectele modificării menționate s-au făcut vizibile imediat. Trei formațiuni, componente ale Alianței pentru Integrare European (AIE), care au candidat separat la alegeri, au luat împreună partea leului a mandatelor redistribuite în detrimentul celui mai mare partid – PCRM. După epopeea modificării în 2017 a sistemului electoral, în 2019 s-a revenit la sistemul proporțional, cu redistribuirea proporțională a mandatelor donatorilor. Deci, pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 are sens să se mediteze asupra eventualelor avantaje și dezavantaje de pe urma constituirii blocurilor electorale. 

Avantajele și dezavantajele blocurilor electorale  

În pofida raționamentelor de mai sus, experiența arată că avantajele și dezavantajele constituirii blocurilor electorale sunt incerte. Actualmente, prima formațiune care se arată interesată de constituirea unui bloc electoral – Frontul comun al partidelor de stânga, este Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Liderul acestuia, Igor Dodon, a lansat un apel către partidele de stânga pentru constituirea unui bloc electoral cu scopul de a nu permite victoria partidelor proeuropene la alegerile anticipate din 11 iulie 2021. La prima vedere, intenția liderului PSRM este rațională. PSRM are identitate inconfundabilă, obținând anterior un șir de victorii electorale, deci, este recomandabil pentru a pretinde rolul de centru de atracție pentru constituirea unui bloc electoral larg. Însă atingerea acestui scop va fi dificilă. Constituirea blocurilor electorale necesită abilități speciale, inclusiv de a face compromisuri. Despre înclinația PSRM spre compromisuri rezonabile cunoaștem puține lucruri, iar ceea ce știm nu este deloc încurajator. Astfel, ultimele compromisuri au fost dezolante: cu blocul ACUM a fost unul nereușit, iar cel cu Partidul Șor a fost dezonorant pentru PSRM. În astfel de circumstanțe, rămâne de văzut dacă PSRM, dorind să constituie un bloc electoral, este pregătit să poarte, practic, de unul singur cheltuielile de campanie, dar să renunțe la propria denumire și simbolică în favoare denumirii și simbolului eventualului bloc electoral. A propos, simbolica eventualului bloc încă urmează a fi elaborată și nu se știe cât de atractivă ar putea fi pentru alegători. La fel, nu știm dacă eventualii parteneri de bloc ai PSRM sunt dispuși să facă cedări în procesul negocierilor privind distribuirea locurilor pe lista de candidați. Știm doar că majoritatea partidelor cu rating mic nu cred în sondaje, având pretenții exagerate la întocmirea listelor respective. Și aceasta poate fi o problemă insurmontabilă.

Pe de altă parte, avem un exemplu opus. Principalul oponent al PSRM – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind o formațiune foarte tânăra, nu a participat la vreun scrutin parlamentar de unul singur. La alegerile parlamentare din 2019 PAS a participat în cadrul blocului electoral ACUM. Victoria candidatului PAS la recentele alegeri prezidențiale în aparține practic în exclusivitate Maiei Sandu. Este adevărat că PAS stă relativ bine în sondaje, totuși, se pare că decizia anunțată de a merge de unul singur la parlamentarele anticipate pare a fi pripită.

Dacă în cazul PSRM și PAS putem doar ghici ce e mai bine – să constituie blocuri electorale sau să se lanseze individual în campania electorală, atunci în privința celor vreo 5-7 partide unioniste putem afirma că chiar se cere constituirea unui bloc electoral pentru evitarea eventualei calității de donatori de mandate, inclusiv pentru PSRM. Denumirea blocului “Unirea” este mai potrivită pentru alegerile parlamentare decât a fost pentru cele prezidențiale, pentru care a fost constituit. Marea problemă a eventualului bloc unionist sau euro-unionist, cu eventuala participare a Platformei DA, constă în capacitatea de negociere și stabilire a unor criterii clare de constituire a blocului respectiv. Principalul impediment în calea constituirii blocului unionist îl reprezintă veleitățile unor lideri unioniști cu pretenții intelectualiste și sindroame narcisiste.

Concluzii

Constituirea blocurilor electorale pentru viitoarele alegeri parlamentare anticipate are mize diferite pentru partidele de pe diferite segmente ale spectrului politic din Republica Moldova. În cazul PSRM constituirea unui bloc electoral nu pare a fi o opțiune fezabilă, mai degrabă invers.

Exclusivismul de care dă dovadă PAS, atunci când se erijează apriori în postura de învingător al scrutinului parlamentar, îi poate juca festa. Miza pe rezultatele încurajatoare a sondajelor de opinie poate fi o capcană. Nimeni nu poate prezice cu exactitate cum ar vota cei aproximativ 30% de alegători indeciși. Din acest punct de vedere, reconstituirea blocului ACUM putea fi un semnal încurajator pentru alegători, mai cu seamă pentru cei indeciși.

Liderii partidelor unioniste ar face bine să-și depășească orgoliile pentru a le oferi alegătorilor opțiunea votării unui bloc unionist consolidat, cu un program bine închegat în baza unui scop clar formulat.