În ediţia de azi a rubricii „Româna – bogată în forme sau limbă cu „dificultăţi”?”, lansate acum o lună de IPN, vă propunem să citiţi:

Fiind ultima din septembrie, ediţia de azi ne oferă un bun prilej să trecem în revistă aspectele la care ne-am referit pe parcursul acestei luni.

1. Poziţia în cuvinte a literelor „î” şi „â”. (În curând vor coborî şi ei, totul reluând de la început.) http://www.ipn.md/ro/special/64490

2. Formele recomandate ale verbului „a fi” la indicativ prezent. (Sunteţi obișnuiţi cu formele „sunt”, „suntem” şi „sunteţi”? Cunoaşteţi aspectele ce ţin de accent în formele „suntem” şi „sunteţi”?) http://www.ipn.md/ro/special/64490

3. Accentuarea recomandată a formelor verbale la imperativ plural. (Întoarceţi-vă la ţară! Duceţi-vă şi vedeţi-i pe părinţi! Convingeţi-vă că totul e bine! Ascundeţi-vă emoţiile! Pricepeţi-vă de ce sunt trişti! Spuneţi-le cuvinte de mângâiere! Înţelegeţi-le situaţia!) http://www.ipn.md/ro/special/64490

4. Controverse la indicarea datei și a orei când au în componenţă cifrele 1 și 2. (Ne întâlnim la ora douăsprezece.) http://www.ipn.md/ro/societate/64230

5. Acordăm formele verbale la diateza pasivă cu numeralele sau cu substantivele? (Vor fi alocaţi sau alocate treizeci de milioane de lei?) http://www.ipn.md/ro/societate/64366

6. Cazuri de folosire şi nefolosire a prepoziţiei „de” după numeralele urmate de substantive: şaizeci şi unu de voturi, o sută unu parlamentari. http://www.ipn.md/ro/societate/64366

7. Formele de genitiv-dativ ale substantivelor terminate în -i, denumiri de localităţi: locuitorii Bălţiului sau ai Bălţilor? http://www.ipn.md/ro/special/64490

8. Gerunziile şi sensurile pe care le pot avea în română. (”Un om a murit căzând de la etaj.”= ”Un om a murit, deoarece a căzut de la etaj.”) http://www.ipn.md/ro/special/64490

Azi ne propunem să discutăm despre formele de genitiv-dativ singular ale substantivelor feminine, una dintre cele mai interesante teme din gramatica limbii române. Pentru început vom constata că, în comparaţie cu masculinele, substantivele feminine sunt mai bogate în forme, ele constituindu-se conform unor reguli specifice.

Regula 1. Genitiv-dativul singular al substantivelor feminine terminate în -ă (fiică, bunică), în -e (pâine, bere, vânzătoare), în diftongul -ie (femeie, frigăruie, tigaie), în -ea (cafea, saltea), în -a (manta, macara), în -i (zi) se constutuie de la forma de plural (fiice, bunici, pâini, beri, vânzătoare, femei, frigărui, tigăi, cafele, saltele, mantale, macarale, zile), la care se atașează desinenţa cazuală -i, determinativele ce le însoţesc având de asemenea forma de plural.

Specialitatea fiicei mai mari a vecinei noastre ... / Părul încărunţit al bunicii mele ... / Datorită pâinii noastre dumnezeiești ... / Culoarea berii nefiltrate ... / Mulţumiri vânzătoarei atente cu noi ... / Arma femeii frumoase şi inteligente ... / Gustul frigăruii ... / Preţul tigăii cumpărate ... / Aroma cafelei preparate ... / Preţul saltelei gonflabile ... / Lungimea mantalei ostăşeşti ... / Din cauza macaralei poziţionate greșit ... / Pe parcursul zilei convenite ...

Notă: Atenţie la substantivul „frigăruie” care e feminin, nu masculin. Formele recomandate la nominativ-acuzativ și la genitiv-dativ sunt următoarele: (o) frigăruie → frigăruia → (gustul) frigăruii → (nişte) frigărui → frigăruile → (gustul) frigăruilor. (Chiar în acest timp când scriu articolul, o reporteră de la un post TV ne informează că „la Festivalul etniilor au fost preparaţi mulţi frigărui, care au fost mâncaţi într-un timp record, astfel toţi fiind epuizaţi foarte repede.” Suntem siguri că nu e dificil să depistaţi inexactităţile şi să le corectaţi. Încercaţi!)

E important să cunoaştem formele recomandate ale substantivelor la plural pentru a le folosi corect şi la genitiv-dativul singular.

O categorie aparte o constituie substantivele feminine cu terminaţia -ie în hiat, adică nediftongată.

Regula 2. Substantivele feminine terminate în -ie în hiat (soţie, sanie, dihanie) își constutuie genitiv-dativul singular de la forma de singular, la care se ataşează desinenţa cazuală -i, determinativele ce le însoţesc având însă forma de plural.

Giuvaierele soţiei tale ... / Preţul saniei mele ... / Ochii dihaniei ieşite din grotă ...

Dacă însă determinativele sunt înaintea substantivului determinat, ultimul ia forma pluralului.

Părul frumoasei soţii ... / Preţul acestei sănii ... / Ochii hidoasei dihănii ieşite din grotă ...

Una dintre cititoarele noastre, Sofia, ne-a adresat o întrebare ce conţinea substantivul feminin cu terminaţia -ie în hiat „ediţie”. Cunoscând regula, putem deduce fără mari probleme formele corecte: „cu ocazia lansării ediţiei a cincea …”, dar şi „cu ocazia lansării celei de-a cincea ediţii …”.

Altă cititoare, Mariana, s-a interesat dacă e necesară dublarea dativului în cazul substantivului (Moldovei) cu pronumele personal în dativ (îi). I-am răspuns că pronumele nu e necesar. (Austria va acorda ajutor Moldovei la procurarea autospecialelor pentru salvatori şi pompieri.)

Venim în continuare cu unele explicaţii. Când în enunţuri avem nume, prenume sau substantive animate, reluarea pronumelui e obligatorie.

Îi spun lui Valeriu. / I-am telefonat lui Mihai. / Îi voi cere domnişoarei scuzele de rigoare. / Doresc să le arăt rudelor fotografiile copiilor.

Nu e necesară reluarea pronumelui în enunţuri cu substantive considerate în gramatică inanimate.

Domnul vrea să telefoneze familiei Adam. / Omul de afaceri a donat instituţiei douăzeci şi unu de computere.

Fenomenul dublării cu pronume e caracteristic şi pentru substantivele animate la acuzativ.

De ce îl contraziceţi pe director? / Cine îi poate crede pe domnii aceştia? / Cine o va ajuta pe Mariana?

E adevărat că substantivele animate la acuzativ (excepţie: numele şi prenumele) au şi cealaltă formă, specifică celor inanimate, deşi trebuie să recunoaştem că e una simplificată, poate chiar şi simplistă.

De ce contraziceţi directorul? / Cine poate crede domnii aceştia? / Cine va ajuta domnişoara?

Dacă folosim verbul care cere acuzativul, titlul despre care ne-a întrebat Mariana va avea următoarea formă: Austria va ajuta Moldova să procure autospeciale pentru salvatori şi pompieri.

Pe alte două cititoare, una dintre care e Carolina, iar alta nu a dorit să-şi dezvăluie numele, le-a interesat acordul ce se realizează între substantivele feminine la genitiv-dativ singular şi participiile sau construcţiile participiale ce le însoţesc.

Şi în acest caz se aplică acordul valabil pentru alte determinative, aflate împreună cu substantivele.

Îndoielile pe care le mai au cititoarele noastre sunt cauzate de existenta formei paralele atunci când construcţia participială e transformată într-o subordonată atributivă.

În cadrul rubricii lansate de ... şi susţinute de ... (Aici avem construcţii participiale.) / În cadrul rubricii care a fost lansată de ... şi este susţinută de ... (Aici sunt subordonate atributive.)

E logică întrebarea ce ţine de distanţarea construcţiei participiale de determinat prin plasarea după el a determinantului (fie un cuvânt, fie o îmbinare de cuvinte), dar acest fapt nicidecum nu poate influenţa asupra formei participiului.

„Nu e necesară o revizuire a prognozei creşterii anuale a PIB-ului cu 3,5%, enunţate la începutul anului.” (E construcţie participială în care participiul se acordă cu substantivul în genitiv: o revizuire a prognozei enunţate la începutul anului.)

„Nu e necesară o revizuire a prognozei creşterii anuale a PIB-ului cu 3,5%, care a fost enunţată la începutul anului.” (E o subordonată atributivă, care conţine un verb la diateza pasivă.)

Ultima recomandare: atunci când apare necesitatea plasării în enunţ a cuvintelor determinative după determinatul în genitiv singular, folosiţi subordonata atributivă şi vor dispărea toate îndoielile.

Atât pentru azi în cadrul rubricii „Româna – bogată în forme sau limbă cu „dificultăţi”?”, care a fost lansată acum o lună de IPN şi e susţinută de …

Alexei Axan