La doar trei săptămâni distanţă de alegerile din 5 aprilie, febra campaniei electorale nu se face încă simţită pregnant. Dezbaterile electorale la audiovizualul public au început de curând, formaţiunile care au panouri publicitare în capitală pot fi numărate pe degete. Ceva mai răsărită pare a fi publicitatea virtuală. Campania electorală pe Internet începe să prindă rădăcini şi în Moldova, constată specialiştii. Totuşi, aceasta încă este primitivă, iar electoratul de pe acest segment rămâne în continuare dezinteresat. [Politicianul în era informaţională] Dacă în a face promisiuni politicianul moldovean este considerat meseriaş, se pare că la capitolul tehnologii virtuale acesta mai are de învăţat. „Politicienii noştri nu prea au idee ce înseamnă Internet şi cum el poate fi utilizat în campania electorală”, crede Tudor Darie, directorul New Media Group (NMG) – companie care lansează şi dezvoltă produse new-media. Potrivit lui, campania electorală pe Internet încă nu are o ţintă exactă a mesajelor, pentru că acestea nu sunt construite aparte pentru fiecare categorie socială. „Mesajul este deocamdată generalist, gen: „Noi suntem schimbarea” sau „Noi promovăm o Moldovă europeană aici acasă”. Mai mult, spune Darie, nici măcar iniţiativa de a comunica cu electoratul internaut nu aparţine politicienilor implicaţi în cursa electorală. „Noi (NMG, n.r.) am fost cei care le-am propus mai multor politicieni să-şi lanseze un blog. Unii dintre ei au acceptat, alţii – nu. Pe ultima sută de metri, când urma să înceapă campania electorală, însă, s-au răzgândit şi la un moment dat am avut prea multe solicitări, astfel că am fost nevoiţi pe unii dintre ei să-i refuzăm”, declară directorul NMG. Pe de altă parte, concurenţii înscrişi în cursa pentru fotoliul de deputat susţin că ei ar face tot ce le stă în putinţă, dar nu au cum pentru că reţeaua de Internet în Moldova încă este rudimentară. „Avem posibilitatea să organizăm campania electorală pe Internet în oraşe şi poate în unele centre raionale. Însă cu părere de rău, majoritatea absolută a cetăţenilor RM astăzi nu au acces la Internet”, spune Dumitru Braghiş, preşedintele Partidului Social-Democrat (PSD). Părerea este împărtăşită şi de purtătorul de cuvânt al Alianţei „Moldova Noastră” (AMN), Victor Osipov, al şaptelea pe lista electorală a formaţiunii, care crede că „Internetul în Moldova nu are o cotă de piaţă atât de mare ca în statele occidentale”. [Trendul blogurilor şi bătălia pentru cel mai bun site] Dacă e să comparăm cu campaniile precedente, în 2005 Internetul nu a fost în general utilizat ca mijloc de propagandă electorală. În alegerile locale din iunie 2007 au fost unele încercări, dar acestea au avut caracter sporadic şi impact nesemnificativ. În campania actuală Internetul deja este utilizat mai eficient, menţionează Tudor Darie. Majoritatea partidelor implicate în campania electorală şi-au elaborat strategii prin care să convingă electoratul să le ofere votul. Întrebaţi care este elementul-cheie pe care îl folosesc pentru a-şi face publicitate pe Internet, aceştia povestesc cu mândrie despre reînnoirea site-urilor partidelor şi “înzestrarea” liderilor formaţiunilor cu blog. Elanul politicienilor este potolit, însă, de Dumitru Lungu, directorul Agenţiei Webconsulting / www.webconsulting.md/, specializată în elaborarea şi promovarea paginilor web. Acesta consideră că site-urile majorităţii formaţiunilor, deşi sunt înnoite, necesită retuşări sau chiar schimbări radicale. Partidul Comuniştilor (PCRM), Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi AMN se pot lăuda cu cele mai reuşite site-uri ca şi design. La polul opus se află PSD, Uniunea Centristă din Moldova (UCM) şi Partidul Ecologist „Alianţa Verde” din Moldova (PEM AVe), ale căror pagini oficiale au un design învechit, menţionează Dumitru Lungu. Despre site-ul Partidului Democrat (PD) acesta spune că are culorile prea pronunţate, iar cel al PPCD – este prea încărcat. Per total, dacă ar fi să analizăm site-urile formaţiunilor înscrise în cursa electorală după criteriile versiuni de limbă, aspect exterior, comoditatea navigării, reînnoirea informaţiei, afişarea programului electoral şi a detaliilor despre echipă, în topul clasamentului s-ar afla pagina oficială a AMN, cu un total de 30 din 35 de puncte posibile, spune Lungu. Acesta este urmat de PCRM, care are cu două puncte mai puţin. Site-ul PLDM ar obţine 27 de puncte şi ar fi urmat de cel al PL cu 26 puncte din 35. PD ar acumula 19 puncte, iar PSD şi PPCD – câte 18. Paginile oficiale ale UCM şi a Partidului Conservator adună doar 17 puncte. Se pare că şi Partidul Uniunea Muncii “Patria-Родина” are o pagină pe internet, însă aceasta nu este activă. Un suflu nou îl reprezintă blogurile. Aici părerile sunt împărţite. Dacă Tudor Darie spune că acesta „este un spaţiu în care politicianul urmează să-şi exprime părerea sa personală, într-un stil mai neformal”, atunci politicienii consideră că blogul poate fi utilizat ca şi site oficial al partidului. „Un exemplu viu este liderul PLDM, Vlad Filat. Acesta plasează pe blogul său personal comunicate de presă, o serie de alţi politicieni care au blog publică tot felul de declaraţii şi atitudini acolo, ceea ce de fapt ar putea să se regăsească pe o rubrică specială pe blog”, declară Darie. Se poate vorbi şi despre idei inovatoare. Jocul lansat de Serafim Urecheanu – „Serafică fără frică” a avut un feed-back destul de bun de la internauţi, spune directorul NMG. Potrivit lui, jocul a fost accesat de foarte multe persoane. În final internauţii îl vor vedea pe Urecheanu ca un politician mai simpatic şi mai diferit decât ceilalţi. Şi Victor Osipov se declară mulţumit de rezultat. El spune că jocul „este transmis de la om la om, descărcat pe computere chiar şi de membrii altor partide politice, care se distrează cu jocul în care Urecheanu îşi bate oponenţii”. Un alt exemplu pozitiv este blogul Vitaliei Pavlicenco, ex-preşedinte al Partidului Naţional Liberal, numărul doi pe lista candidaţilor Mişcării social-politice „Acţiunea Europeană” (MAE). Ce-i drept, aceasta oferă poate chiar prea mult timp pentru întreţinerea blogului. În schimb, este un blog viu, interesant, dinamic. Dânsa răspunde la întrebările vizitatorilor, comunică cu ei, face dezbateri pe forumul blogului, constată Tudor Darie. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre site-ul oficial al MAE care, spune Dumitru Lungu, este incomod. [Electoratul-ţintă] „Un blog este eficient pentru un politician în comunicarea sa cu trei categorii de alegători. În primul rând, este vorba despre tinerii care au acces la Internet şi sunt interesaţi într-o măsură mai mare sau mai mică de situaţia politică din ţară şi de alegeri. Mai sunt şi angajaţii diferitor întreprinderi şi instituţii de stat – cei care vin de dimineaţă la serviciu şi, având nevoie de informaţie, accesează blogul politicianului. Cel de-al treilea public-ţintă sunt cetăţenii Republicii Moldova plecaţi la studii şi la muncă peste hotare. „Pentru cei din urmă Internetul este o sursă foarte importantă de informare, pentru că, din păcate, o alta nu au”, spune Tudor Darie. Dumitru Lungu constată că şi versiunile de limbă în care poate fi accesată pagina unui partid vorbeşte despre implicarea acestuia în electorală şi arată direcţia în care este îndreptat mesajul. Bunăoară, din moment ce pagina web a PCRM se deschide din start în limba rusă, acesta este văzut ca un partid care mizează mai ales pe electoratul vorbitor de limbă rusă. Situaţia este asemănătoare şi în cazul Partidului Conservator şi a Partidului Dezvoltării Spirituale „Moldova Unită”, pe a căror site-uri nu toate domeniile au şi traducerea în română. Pe de altă parte, site-urile PDM, MAE, PLDM, pot fi accesate numai în versiunea română, comunică directorul agenţiei de consulting. [Cine stabileşte regulile de joc?] Fenomenul campaniei electorale pe Internet nu reprezintă o excepţie în ceea ce priveşte încălcări ale legilor scrise şi nescrise. Comisia Electorală Centrală (CEC), organul care stabileşte regulile de joc în campania electorală, a obligat până acum mai mulţi concurenţi electorali să-şi retragă de pe toate canalele de comunicare spoturi video mai dure lansate în reţeaua Internet de unele formaţiuni pentru a denigra sau a face PR negru unui sau altui contracandidat. Reflectarea campaniei electorale pe Internet este asimilată presei scrise şi orice material publicat trebuie să fie însoţit de rubrica „Electorala 2009” şi achitat din fondul electoral, precizează Iurie Ciocan, secretarul CEC. [Pesimişti, dar insistenţi] Deşi declară că acordă o mare atenţie campaniei electorale pe Internet, partidele cărora sondajele le dau cele mai mari şanse de câştig se arată destul de pesimiste referitor la impactul pe care îl va produce publicitatea virtuală asupra alegătorului. Totuşi, politicienii nu renunţă aşa uşor. PDM şi-a creat cont pe site-ul odnoklassniki.ru, care are peste 1 milion de utilizatori în întreaga lume. PLDM a lansat o campanie de monitorizare prin direct mailing şi este prezent prin bannere pe diferite site-uri de comunicare. PSD a lansat un site prin care îşi promovează programul electoral anticriză – anticriza.md. AMN susţine că este primul care şi-a plasat bannere pe cele mai multe portaluri (15 la număr). Site-ul PCRM, care până în ajunul campaniei nu era decât un portal fără viaţă, acum a devenim unul dintre cele mai accesibile şi mai uşor de navigat. Să fie oare acesta un semn de schimbare..?