Fosta ministră a finanțelor, Natalia Gavrilița, susține că, din păcate, economia Moldovei va trebui să plătească pentru politicile socio-economice greșite promovate de autorități în contextul crizei pandemice. Și deja există previziune că descreșterea economică va fi de 7%, deși în martie se prevedea că recesiunea s-ar putea limita la 3-4%. Totodată, sondajele în rândul antreprenorilor arată că circa o treime dintre ei, în special întreprinderile mici, sunt preocupați că vor falimenta în primăvara anului 2021, atunci când vor avea bilanțurile contabile. Declarațiile au fost făcute în cadrul unor dezbateri publice, organizate de Institutul pentru Inițiative Strategice, în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova, transmite IPN.
În opinia fostei ministre, Guvernul a ales să adopte politici care au avantajat companiile mari. Facilitățile instituite au fost greu de accesat. Totodată, și faptul că au fost instituite mecanisme care prevedeau controlul fiscal înainte de acordarea oricărei facilități – toate aceste decizii au dus la faptul că banii oferiți în sectorul privat au fost absorbiți doar în proporție de 8%.
Natalia Gavrilița a declarat că situația este foarte dificilă. Așteptările sunt că vor exista probleme cu angajarea, cu locurile de muncă, iar oamenii vor continua să vadă migrarea ca o soluție pentru menținerea pe linia de plutire a familiilor lor. „Există anumite lucruri care trebuiau să fie făcute la timp, dar nu au fost făcute. Și acesta este un lucru despre care noi trebuie să discutăm și pentru care trebuie să răspundă, politic și nu doar, persoanele care au luat deciziile”, susține Natalia Gavrilița.
Potrivit ei, este necesar să fie bine gândit ceea ce va urma în anul 2021. Or, anume în perioada de criză, cumva această administrare a unor procese, în special administrarea fiscală, continuă de parcă nici nu ar fi criză. „Trebuie de lucrat, în comun cu agenții economici. Un lucru trebuie asigurat în politica fiscală – să fie prevăzut că agenții economici să poată lucra cu inspectorii fiscali pentru a restructura unele datorii, fără a impune stopări sau penalități. Poate fi ușurată povara, prin a oferi agenților economici, prin diferite căi, capital de lucru”. În opinia sa, o soluție ar fi impozitul zero pentru profitul reinvestit. Astfel, ca să existe facilități pentru companii, și ca acestea să continue să investească, în loc să închidă afacerea.
Fosta ministră mai vede în calitate de soluție acordarea unor facilități la plata anumitor impozite în schimbul oficializării unor tranzacții. În criză ar fi o soluție bună – încurajarea tranzacțiilor online, fiind oferite deduceri. De asemenea, este necesară debirocratizarea masivă a modului de a crea o afacere, inclusiv prin reducerea costurilor. În opinia sa, trebuie regândit mecanismul pentru a face mai ușoară crearea și desfășurarea unei afaceri.
Fost ministră a mai spus că cel mai important lucru este că trebuie unite eforturile, să se înțeleagă că într-o perioadă de criză este important ca oamenilor să li se ofere o rețea de securitate, programe bune, țintite pe cei care riscă să intre în sărăcie. Totodată, trebuie să existe cheltuieli ale statului care ar permite stimularea cererii, oamenii să aibă resurse pentru a cumpăra bunuri și servicii.
