„Deschideţi larg uşile preturilor şi primăriilor, profesorii pot soluţiona problemele de educaţie doar în parteneriat cu administratia publică locală şi famila”, susţin cadrele didactice ale capitalei, cerând tuturor părţilor incluse în procesul educţional să se implice mai activ în rezolvarea problemelor vitale ale ramurii, transmite Info-Prim Neo.
În cadrul conferinţei anuale a pedagogilor din municipiul Chişinău cu genericul „Managementul schimbării în contextul şcolii prietenoase copilului”, desfăşuratea astăzi, 20 august, la Chişinău, cadrele didactice au ridicat mai multe probleme cu care se confruntă şcoala secolului XXI şi au căutat soluţii pentru ca obiectivul principal să fie atins.
Şefa Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, a menţionat că profesorul de unul singur nu poate realiza toate sarcinile procesului educaţional. „Este nevoie de un parteneriat cu părinţii, administraţia publică locală, ministerul de ramură şi societatea civilă, astfel ca şcoala să devină instrumentul cel mai efectiv în dezvoltarea multilaterală a tinerii generaţii”, a declarat şefa DGETS.
Profesorii, la fel, susţin că vor mai multă deschidere de la autorităţi şi părinţi pentru ca efortul lor să aducă rezultatele scontate. „Activităţile şcolare nu întodeauna sunt capabile să sensibilizeze părinţii, copiii şi societatea civilă, avem nevoie de mai mult sprijin din partea tuturor actorilor implicaţi în educaţia copilului”, susţine Ecaterina Rusu, directorul Liceului teoretic „George Calinescu”.
Conducerea Liceului „N.V.Gogol” din capitală consideră că societate şi familia nu trebuie să lase doar pe seama şcolii educaţia copilului. „Nu ne putem asuma în totalitate responsabilitate pentru educaţia, studiile şi dezvoltarea elevului”, a spus directorul liceului Taisia Anikieva. „Profesorii nu pot înlocui părinţii copilului. Ei trebuie să le de elevilor cunoştinţe. Însă în procesul de studii neapărat trebuie luată în calcul situaţia copilului. Totodata, profesorul este obligat împreună cu copilul să se dezvolte în conformitate cu cerinţele timpului”, afirmă directorul, subliniind că societatea poate compensa lipsa parinţilor prin lărgirea statelor instituţiilor de învăţământ prin angajarea lucrătorilor sociali care ar ajuta copii abandonaţi de părinţi să se integreze mai uşor în colectivele de copii şi societate.
Pentru profesorii din oraşul Cricova problemele procesului edcucaţional, ale bazei tehnico-materiale, ale reparaţiiolr sunt minore în comparaţie cu fluctuaţia elevilor şi părinţilor.
„Un număr mare de copiii sunt lăsaţi în grija rudelor, vecinilor, dar în realitate în grija şcolii. Şi atunci suntem obligaţi să le acordăm mai multă atenţie ca instituţia de învăţământ să devină a doua casă”, spune directorul adjunct al liceului „Alexei Mateevici” din localitate Liuba Sandu. „Ne străduim să avem un contact mai apropiat cu ei, să-i antrenăm în diverse activităţi. Acum suntem implicaţi într-un proiect care va ajuta această categorie de copii”, spune directoarea.
În ansamblu şi cadrele didactice, şi administraţia publică locală, şi oficialii de la Ministerul Educaţiei prezenţi la conferinţă, au concluzionat că şcoala poate deveni mai prietenoasă copilului numai prin eforturi comune ale tuturor părţilor.
„În capitală muncesc cei mai calificaţi pedagogi”, a spus ministrul Leonid Bujor. „Ei au demonstrat nu odată că pot să-şi asume mai multe funcţii. Şi în situaţia în care copii simt lipsa părinţilor, aceştia le sunt aproape. Sperăm ca legătura între copil şi pedagog să devină una durabilă”, a declarat ministrul educaţiei.
_.png)
